Românii care nu pot diferenția conținutul online fals, generat cu inteligență artificială (AI), de cel autentic sunt de peste cinci ori mai expuși fraudelor digitale (71%) comparativ cu cei care recunosc conținutul fals (13%), arată cel mai recent studiu Visa.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit unui comunicat de presă al companiei, escrocheriile online generează în România pierderi economice de peste 800 milioane de lei (aproximativ 160 de milioane de euro) anual. Datele confirmă că dezinformarea și conținutul fals din mediul digital cresc vulnerabilitatea utilizatorilor și subliniază importanța colaborării între toți actorii implicați pentru protecția consumatorilor și restabilirea încrederii în platformele comerciale, transmite Agerpres.
Utilizatorii români care devin victime ale înșelătoriilor online pierd, în medie, 731 de lei per incident
Utilizatorii români care devin victime ale înșelătoriilor online pierd, în medie, 731 de lei per incident, iar un sfert dintre ei (25%) petrec peste 24 de ore încercând să remedieze situația. Impactul depășește pierderile financiare, incluzând stresul emoțional, anxietatea și scăderea productivității. Peste o treime dintre românii care au fost vizați de fraude digitale (37%) ezită să mai facă achiziții online, arată studiul.
„Inteligența artificială are un rol major în îmbunătățirea modului în care trăim și muncim – de la experiențe personalizate la eficiență operațională – dar aduce și noi riscuri. Infractorii folosesc tot mai mult acest instrument pentru a înșela și a exploata, erodând încrederea în canalele online. Devine din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, iar consecințele în viața reală sunt pierderea de bani, timp și încredere. Acestea sunt motivele pentru care Visa investește în inovație bazată pe AI în colaborare cu parteneri din întreaga industrie. Doar prin acțiune comună putem oferi consumatorilor instrumentele și cunoștințele necesare pentru a rămâne în siguranță”, a declarat Elena Ungureanu, country manager Visa în România, citată în comunicat.
Modul în care utilizatorii interacționează cu mediul online are un rol esențial
Românii care distribuie sau postează conținut digital fără a-i verifica acuratețea sunt mai predispuși fraudelor (37%) comparativ cu cei care verifică informația înainte de a o redistribui (30%). Rutina zilnică online – cum ar fi parcurgerea rapidă a titlurilor, redistribuirea fără verificare și consumul impulsiv de conținut generat cu AI – creează vulnerabilități pe care infractorii le exploatează rapid. Aproape o treime dintre utilizatorii din România (29%) au redistribuit cel puțin de câteva ori o postare fără a-i verifica autenticitatea.
În contextul actual al mediului digital dinamic, românii caută soluții de plată care să combine securitatea cu eficiența și confortul. Aproape 80% dintre consumatorii din România consideră că securitatea este cel mai important aspect al plăților online, iar dintre aceștia, 90% ar alege metode de plată care le oferă un plus de siguranță.
Conștientizarea utilizatorilor este la fel de importantă ca tehnologia
Inteligența artificială joacă un rol cheie în strategia Visa de prevenire a fraudelor încă de la începutul anilor ’90. De peste trei decenii, Visa utilizează instrumente bazate pe AI pentru a menține plățile în siguranță și pentru a anticipa amenințările. În ultimii cinci ani, Visa a investit 13 miliarde de dolari în tehnologie și infrastructură. Astfel, integritatea ecosistemului de plăți este protejată, iar pierderile prevenite de companie depășesc 40 miliarde de dolari anual.
Conștientizarea utilizatorilor este la fel de importantă ca tehnologia: aproape trei din zece români (29%) consideră că AI va face escrocheriile mai greu de detectat pe rețelele sociale.
Cercetarea a fost realizată de Opinium la cererea Visa în perioada august-septembrie 2025, pe un eșantion total de 9.500 de adulți (18+), reprezentativ la nivel național pentru fiecare dintre cele 11 piețe europene analizate: România, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia. În România, studiul s-a bazat pe un eșantion de 1.000 de adulți (18+), reprezentativ la nivel național.
