Un studiu realizat de doi cercetători austrieci de la Universitatea din Graz, studiu publicat în revista Nature, indică faptul că temperatura globală a crescut cu 6% mai mult decât estimările oficiale, fapt care accelerează semnificativ apropierea de limita critică stabilită prin Acordul de la Paris. Dacă datele se confirmă, omenirea ar putea depăși pragul de 1,5°C încă din 2028, cu cel puțin doi ani mai devreme decât preconizau modelele anterioare, potrivit NewScientist.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Temperatura medie globală a aerului la suprafață (GSAT) ar putea fi indicatorul care ne arată cu o mai mare precizie cât de repede se încălzește planeta. Gottfried Kirchengast și Moritz Pichler au analizat date climatice globale din perioada 1850–2024 și au dezvoltat o nouă metodă de calcul care oferă o imagine mai clară și mai fidelă a realității climatice actuale. Potrivit acestora, încălzirea globală este acum la un nivel de 1,39°C peste valorile din epoca preindustrială.
2024 a devenit primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depășit pentru prima dată pragul de 1,5°C
Această reevaluare vine după ce anul 2024 a devenit primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depășit pentru prima dată pragul de 1,5°C, chiar dacă doar temporar. O astfel de depășire nu înseamnă încă o încălcare oficială a Acordului de la Paris, care ia în calcul o creștere susținută pe mai mulți ani. Totuși, este un semnal de alarmă clar că încălzirea climatică se accelerează.
Cei doi cercetători susțin că parametrii folosiți până acum, în special GMST (temperatura medie globală la suprafață, care combină valorile din aer cu cele de la suprafața oceanelor), nu reflectă cu fidelitate realitatea climatică. GSAT, în schimb, este un indicator exclusiv al temperaturii aerului și, prin urmare, un barometru mai precis al încălzirii resimțite efectiv pe uscat, acolo unde trăiește majoritatea populației.
„Am creat un set de date de referință care combină cele mai bune surse disponibile cu un model de rafinare matematică, pentru a reduce incertitudinile și a oferi o estimare mai precisă a încălzirii globale”, spune Kirchengast. El subliniază că GSAT ar putea deveni noul etalon pentru evaluarea progresului față de țintele climatice globale.
Nu există un consens științific absolut privind modul de calcul al temperaturii medii relevante
Acordul de la Paris, semnat în 2015, obligă statele lumii să limiteze încălzirea globală la „mult sub 2°C” față de epoca preindustrială, cu eforturi susținute pentru a nu depăși 1,5°C. Însă nu există un consens științific absolut privind modul de calcul al temperaturii medii relevante. Unii cercetători propun medii mobile combinate cu predicții climatice, tocmai pentru a obține o imagine mai apropiată de prezent.
Critici ai noii metode atrag atenția că GSAT nu a fost până acum indicatorul principal în rapoartele IPCC (Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) și nici în comunicările oficiale privind politicile climatice. Potrivit lui Duo Chan, cercetător la Universitatea din Southampton, GMST rămâne un reper valoros, mai ales pentru că se corelează mai bine cu fenomene globale precum topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării și albirea coralilor.
Andrew Jarvis, profesor la Universitatea Lancaster, avertizează că dezacordurile dintre cercetători privind metoda de calcul pot submina eficiența politicilor climatice: „Este urgent ca lumea științifică să adopte o abordare unificată, altfel riscăm să diluăm mesajul și să întârziem acțiunile necesare”.
În contextul în care temperatura globală se apropie periculos de mult de pragul de 1,5°C, dezbaterea privind metoda de măsurare devine nu doar un exercițiu academic, ci o chestiune de strategie și supraviețuire.
