Proiectul de lege al majoratului digital, adoptat de Senat, pornește de la îngrijorări legitime privind accesul minorilor la conținut online, dar propune măsuri excesive, inutile și imposibil de aplicat în practică, ajungând să restricționeze autonomia și libertatea de exprimare a tinerilor, transmite Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Organizația îl denunță ca fiind un „Noul Vătaf al accesului digital”, care transformă protecția în excludere.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Proiectul de lege al majoratului digital adoptat de Senat ieri, 6 octombrie 2025, pornește de la unele îngrijorări legitime legate de accesul minorilor la unele conținuturi online. Dar, în loc să identifice corect problemele și soluțiile, textul propune niște măsuri excesive, inutile și birocratice, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică”, se arată într-o postare de pe site-ul organizației care militează pentru promovarea unei lumi digitale libere și deschise, punând accentul pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului în mediul online.
Cea mai invazivă prevedere este, transmite ONG-ul, obligația generală de identificare online pentru toți utilizatorii, la orice serviciu cu conținut potențial „restricționat” – o definiție „extrem de largă”. Astfel, accesul la platforme precum Instagram, TikTok sau chiar Wikipedia este transformat într-o operațiune „doar cu buletinul”. ApTI consideră că măsura este inspirată de o mai veche idee a SRI, impunând cea mai intruzivă metodă posibilă de verificare a identității.
O altă problemă majoră este, potrivit sursei citate, condiționarea accesului (nu doar a contului) minorilor sub 16 ani la orice serviciu online (de la YouTube și eMAG la aplicații de transport public) de acordul parental prealabil. ApTI avertizează că astfel de măsuri „ignoră complet capacitatea persoanelor tinere de a decide, de a exercita propria autonomie”. În plus, măsurile pot avea efecte adverse incredibile, putând determina platforme educaționale globale precum Duolingo sau Khan Academy să blocheze accesul utilizatorilor din România pentru a evita conformarea cu cerințele birocratice românești, mai avertizează ApTI.
Sistemul propus de acord parental prin ANCOM este considerat imposibil de implementat practic, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la colectarea excesivă de date personale și la competența autorității de a arbitra litigiile, mai ales în cazul părinților divorțați.
În esență, legea pune „libertatea individuală a copilului […] în seama părinților români și a fluctuațiilor lor” de opinie, fără mecanisme de contestare pentru copil, mai notează organizația.
ApTI cere Camerei Deputaților respingerea proiectului și elaborarea unor legi care „respectă și protejează accesul la informație și la libertatea de exprimare al tuturor persoanelor, nu prin interdicții și control statal.”
