Industria tehnologică pare să fi urcat, în această vară, într-un tren al nebuniei care poartă numele inteligenței artificiale — și nimeni nu pare să știe unde duce. În spatele acestei frenezii se află acum Wall Street, care pompează bani în proiecte AI prin metode de finanțare tot mai complexe, împrumuturi structurate și acorduri circulare greu de descifrat.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Am mai văzut acest film. Creditele structurate nu sunt periculoase în sine, dar ele distribuie riscul în sistem într-un mod care îl face mai greu de înțeles și de urmărit. Și da, asta mă îngrijorează. Îngreunează munca investitorilor, a reglementatorilor și a jurnaliștilor care acționează ca mecanisme de echilibru natural împotriva exceselor”, spune Dakin Campbell, jurnalist la Business Insider, cu aproape două decenii de experiență în analiza piețelor financiare.
Competiția dintre ego și profit
În centrul acestei curse nebune se află figuri precum Mark Zuckerberg (Meta) și Sam Altman (OpenAI). Întrebarea este: îi interesează mai mult rentabilitatea investițiilor sau gloria de a fi primii care ating inteligența artificială generală (AGI)?
„Sunt convins că ei cred în potențialul profitabil al AI. Dar la fel de adevărat este că ego-ul joacă un rol uriaș. Sunt oameni care au crescut citind romane SF și care vor să intre în istorie drept cei care au adus AGI-ul lumii”, subliniază Campbell.
Infrastructura AI: mai mult iluzie decât cale ferată
Unii compară construcția infrastructurii AI cu expansiunea rețelelor feroviare din secolul XIX, investiții uriașe, pierderi inițiale, dar beneficii pe termen lung. Campbell respinge însă analogia: „Șinele și locomotivele erau active durabile. Nu același lucru se poate spune despre procesoarele grafice (GPU) care domină centrele de date. Aproape 60% din costul acestora este reprezentat de GPU-uri, iar durata lor de viață este de câțiva ani, nu decenii”.
Mai relevantă, spune el, este comparația cu „boomul fibrei optice” din perioada dot-com, o infrastructură construită prea repede, mult peste cererea reală.
Industria AI are nevoie, la un moment dat, să iasă din cercul autarhic al modelelor lingvistice și să livreze produse concrete. „La un moment dat, piața va forța companiile să se concentreze mai puțin pe visul AGI și mai mult pe soluții reale, vândute corporațiilor și consumatorilor”, afirmă Campbell.
AI în viața reală: util, dar departe de magic
Chiar și jurnaliștii care urmăresc fenomenul de aproape admit că AI-ul generativ are utilitate limitată. „Îmi place să folosesc modele AI pentru idei și documentare, dar când le cer să rezolve probleme reale, în mod repetabil, eșuează. Oamenii nu vor miracole, ci instrumente care funcționează constant, fără să trebuiască să formuleze comenzile perfecte. Nu am ajuns acolo. Încă”, concluzionează Campbell.
