Creșterea fulminantă a pieței bursiere americane pare să fie susținută aproape în totalitate de o singură promisiune, cea a productivității nelimitate adusă de inteligența artificială (AI). Cu toate acestea, indiciile sugerează că această promisiune este departe de a se materializa, ceea ce ridică întrebări serioase despre o potențială bulă economică, cu consecințe mult mai grave decât cele ale crizei dot-com (bulă bursieră cauzată de speculațiile excesive ale companiilor legate de internet la sfârșitul anilor 1990), afirmă The Atlantic.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Studiul care a șocat experții: AI-ul încetinește, nu accelerează
Dacă există un domeniu în care se crede că AI-ul a atins deja un nivel de masterat, acela este programarea. Tocmai de aceea, rezultatele unui studiu publicat în iulie de think tank-ul Model Evaluation & Threat Research (METR) sunt cu adevărat uluitoare. Experții au alocat un grup de programatori experimentați să îndeplinească sarcini de codare, cu sau fără instrumente AI.
Înainte de studiu, majoritatea experților se așteptau ca AI-ul să crească viteza de lucru a dezvoltatorilor cu aproape 40%. După experiment, participanții au estimat că AI-ul i-a ajutat să fie cu 20% mai rapizi.
Însă, când echipa METR a analizat rezultatele concrete, a descoperit că dezvoltatorii au fost cu 20% mai lenți când au folosit instrumente AI decât atunci când au lucrat fără ele.
„Nimeni nu se aștepta la acest rezultat. Nici măcar nu am luat în considerare o posibilă încetinire”, a declarat Nate Rush, unul dintre autorii studiului.
Deși un singur experiment nu poate oferi un verdict final, studiul METR este considerat de mulți specialiști drept cea mai riguroasă evaluare de până acum a performanței AI în condiții reale de lucru.
„Deficitul de încredere”. Explicația din spatele rezultatelor paradoxale
Rezultatul neașteptat al studiului METR poate fi explicat prin ceea ce experții numesc „gap-ul capacitate-fiabilitate”. Deși sistemele AI au capacitatea de a rezolva sarcini complexe, ele se luptă să o facă cu consistența și acuratețea necesară în mediul profesional.
Acest lucru a fost evident în experiment. Programatorii au petrecut mult timp verificând și corectând codul generat de AI, adesea mai mult decât le-ar fi luat să îl scrie ei înșiși. Un participant a descris procesul ca fiind „echivalentul digital al unui ucenic junior extrem de încrezător în sine”.
Un tablou economic paradoxal: Marea bulă AI?
Acest studiu se încadrează perfect într-o situație economică paradoxală. Pe de o parte, SUA se bucură de un boom economic alimentat de AI. Piața bursieră atinge noi recorduri, susținută de evaluările uriașe ale giganților tech precum Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia și Tesla, cunoscuți și ca „Cei Șapte Magnifici”.
Aceștia cheltuiesc sute de miliarde de dolari pe centre de date și alte infrastructuri AI, totul bazat pe convingerea că AI va genera profituri inimaginabile.
Pe de altă parte, dovezile din lumea reală arată că AI nu a livrat rezultate pe măsură. Marile companii care investesc masiv sunt departe de a-și recupera costurile. Potrivit unui raport McKinsey & Company, peste 80% din companiile care folosesc AI au declarat că tehnologia nu a avut un „impact tangibil” asupra profiturilor. Chiar și giganții tech au înregistrat o scădere a fluxului de numerar liber în ultimii ani.
Riscul unei crize financiare de proporții
Această discrepanță ridică posibilitatea ca entuziasmul investitorilor să fi depășit cu mult beneficiile tehnologiei pe termen scurt. O bulă AI ar putea fi mult mai periculoasă decât cea a dot-com-ului din anii 1990-2000. La acel moment, bula a fost limitată la sectorul tech, însă investițiile actuale în AI au o pondere mult mai mare în economia generală.
O prăbușire a acestei bule ar putea duce la o recesiune, cu mai puține locuri de muncă și o creștere economică mai lentă. Unii economiști avertizează chiar că ar putea declanșa o criză financiară dacă împrumuturile nereglementate care finanțează o mare parte din industrie ar falimenta dintr-o dată.
Lecția dot-com-ului… Hype-ul nu durează
În anii ’90, investitorii au pariat pe orice companie cu un “.com” în nume, convinși că internetul va revoluționa afacerile. Adevărata transformare a avut loc, dar nu înainte ca o mulțime de investitori să își piardă economiile în urma prăbușirii pieței din 2000.
Deși tehnologia AI are potențialul de a schimba lumea, la fel cum a făcut-o și electricitatea în secolul trecut sau internetul mai recent, drumul către o adopție de succes ar putea fi mult mai lung decât prevăd analiștii. Până atunci, riscul unei prăbușiri economice alimentate de un optimism nerealist rămâne o amenințare serioasă.
