Boomurile și prăbușirile sunt fenomene recurente în economia modernă, dar atunci când valoarea unui activ devine supraevaluată, un boom se transformă rapid într-o bulă, informează The Conversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Ultimele două bule majore au fost bula dot-com din SUA (1996-2000) și bula imobiliară care a apărut în jurul anului 2006 în mai multe țări. Ambele s-au încheiat cu recesiuni. Prima a fost relativ ușoară, dar cea de-a doua a fost una extrem de gravă. Privite în această lumină, creșterile spectaculoase recente ale prețurilor acțiunilor companiilor legate de AI au determinat mulți investitori să se întrebe: „Asistăm la o nouă bulă a prețurilor activelor?”.
Este important să punem actualul boom AI în context. Prețul acțiunilor Nvidia, producător al multor cipuri care alimentează industria AI, s-a multiplicat de 13 ori de la începutul anului 2023. Acțiunile altor companii legate de AI, precum Microsoft și Alphabet (compania-mamă a Google), au crescut de 2,1 și respectiv 3,2 ori. În comparație, S&P 500, care urmărește principalele companii americane, a crescut doar de 1,8 ori în aceeași perioadă.
Prin urmare, pare să existe o bulă AI, dar aceasta nu va conduce neapărat la un scenariu similar celui din 2008.
Cum se formează o bulă
O bulă de active apare atunci când prețul unui activ depășește valoarea sa fundamentală, adică suma actualizată a dividendelor viitoare așteptate.
Cuvântul-cheie aici este „așteptare”. Deoarece nimeni, nici măcar ChatGPT, nu poate prezice viitorul, valoarea fundamentală depinde de așteptările subiective ale fiecărui investitor. Aceștia pot fi optimiști sau pesimiști. Inevitabil, în timp, unii vor avea dreptate, alții nu.
Investitorii optimiști cred că AI va schimba lumea și că deținătorii acestei tehnologii vor obține profituri uriașe. Fătă să știe care companie va câștiga, investesc în toate companiile AI.
Investitorii pesimiști consideră că AI este doar un software sofisticat, nu o tehnologie revoluționară, așa că vor fi reticenți.
Un al treilea tip de investitori este mai sofisticat. Aceștia știu că există o bulă, dar continuă să investească în încercarea de a profita e și de a ieși înainte de prăbușire. Această atitudine amintește de faimoasa replică a CEO-ului Citigroup, Chuck Prince, înainte de criza imobiliară din 2008: „Atâta timp cât cântă muzica, trebuie să dansezi”.
Este imposibil însă ca toate companiile AI să domine piața. Asta înseamnă că cel puțin unele acțiuni AI au o componentă semnificativă de bulă.
Deficitul de active
Bulele de prețuri apar adesea ca răspuns natural al pieței la un deficit de active. Atunci când cererea pentru active depășește oferta, apar spații pentru noi tipuri de active.
Acest model explică apariția bulei dot-com din anii 1990 și a bulei imobiliare din anii 2000. În contextul actual, combinația de entuziasm față de noile tehnologii, rate scăzute ale dobânzii și fluxuri masive de capital în marile corporații au creat terenul pentru bula AI.
Cum s-ar putea încheia bula… scenarii bune, rele și urâte
Cel puțin o parte din creșterea vertiginoasă a acțiunilor AI reprezintă o bulă, iar o bulă nu poate rămâne la nesfârșit. Aceasta fie se sparge de la sine, fie este dezumflată controlat prin măsuri guvernamentale sau ale băncii centrale.
În bula dot-com, multe firme slabe au primit prea mulți bani. Totuși, bula a finanțat și companii precum Google, ceea e a contribuit la dezvoltarea internetului ca tehnologie productivă.
Un scenariu similar ar putea apărea și cu AI. Investițiile masive ar putea genera tehnologii utile omenirii și profituri pe termen lung. Pentru ca acest lucru să fie posibil, guvernele trebuie să introducă reglementări solide și să adapteze tehnologiile pentru aplicații utile. Acesta ar fi scenariul bun.
Scenariul rău… prăbușire ușoară
Toate bulele se sparg în cele din urmă. Este greu de știut când sau cât de mare va fi corecția, dar este probabilă o scădere a pieței atunci când investitorii realizează supraevaluarea. Aceasta poate provoca o recesiune de intensitate medie, similară celei din 2001 după bula dot-com.
Totuși, prăbușirea bulei AI poate fi mai dureroasă, deoarece mai mulți investitori pariază direct sau indirect în piață. Băncile centrale ar putea fi nevoite să majoreze dobânzile pentru a preveni o bulă prea mare.
Scenariul urât… crash complet
Cea mai gravă prăbușire a bulei AI ar fi comparabilă cu bula imobiliară din anii 2000. Spre deosebire de imobiliare, acțiunile AI nu afectează sistemul financiar la fel de grav, însă există riscuri. Unele companii mari finanțează investițiile prin datorii masive, pentru centre de date care acoperă cerere ce nu există încă, ceea ce ar putea declanșa efecte sistemice dacă aceste firme nu își mai pot plăti obligațiile.
Analiza experților subliniază însă că, indiferent de scenariu, o parte semnificativă din valoarea actuală a companiilor AI este bazată pe așteptări speculative, ceea ce face inevitabilă o ajustare a pieței pe termen mediu.
