ChatGPT și rivalii săi au intrat rapid în viața de zi cu zi a sute de milioane de oameni. Dar popularitatea lor are un preț ascuns, un consum uriaș de energie electrică, comparabil cu cel al unor orașe întregi.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
ChatGPT a ajuns în doar câțiva ani la aproape 200 de milioane de utilizatori activi, care trimit zilnic peste un miliard de cereri. În spatele răspunsurilor instantanee se ascunde însă o realitate îngrijorătoare. Centrele de date care alimentează aceste sisteme consumă deja 4,4% din electricitatea Statelor Unite și 1,5% din energia globală, informează LiveScience.
Specialiștii avertizează că aceste cifre se vor dubla, cel puțin, până în 2030. „Acum trei ani nici nu aveam ChatGPT, iar acum discutăm despre o tehnologie care va ajunge să fie responsabilă de aproape jumătate din consumul centrelor de date la nivel global”, spune Alex de Vries-Gao, cercetător la Vrije Universiteit Amsterdam.
Două procese cheie, antrenarea și inferarea
De ce au nevoie chatboții AI de atâta energie? Explicația ține de modul lor de funcționare. Două etape sunt esențiale și extrem de costisitoare energetic, antrenarea și inferarea.
În etapa de antrenare, modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) sunt alimentate cu seturi imense de date pentru a învăța să recunoască tipare și să facă predicții. Modelele actuale sunt atât de mari încât nu mai pot fi rulate pe un singur server sau GPU.
Un server Nvidia DGX A100 consumă până la 6,5 kilowați, iar antrenarea modelelor precum GPT-4 a durat luni întregi, fapt ce a necesitat sute de servere. Rezultatul? Aproximativ 50 de gigawați-oră de energie, echivalentul necesar pentru a alimenta San Francisco timp de trei zile.
Inferarea – miliarde de cereri, miliarde de wați
Chiar și după antrenare, costurile energetice rămân uriașe. Procesul de inferare, atunci când chatbotul răspunde unei cereri, necesită resurse considerabile, din cauza volumului imens de utilizatori.
În iulie 2025, OpenAI raporta peste 2,5 miliarde de cereri zilnice adresate ChatGPT. La acestea se adaugă și rivali precum Gemini de la Google, care urmează să devină implicit în motorul de căutare. „Nu e vorba de date uriașe în fiecare cerere, dar avem un număr uriaș de oameni care folosesc aceste modele”, explică profesorul Mosharaf Chowdhury, de la Universitatea din Michigan.
Impact necunoscut, presiune pentru transparență
Un obstacol major este lipsa de transparență. Companiile mari, Google, Microsoft, Meta, nu publică cifre detaliate despre consumul energetic real al AI, ceea ce face imposibilă o evaluare clară a impactului asupra mediului.
„O problemă fundamentală a aplicațiilor digitale este că impactul lor nu este niciodată transparent”, a spus de Vries-Gao. Mingea este acum în terenul factorilor de decizie politică, pentru a încuraja companiile să dezvăluie aceste date, astfel încât utilizatorii să poată acționa”, atrage atenția de Vries-Gao.
