Un studiu recent publicat în revista Nature arată că oamenii sunt mai predispuși să trișeze atunci când delegă sarcini către inteligența artificială, mai ales dacă pot încuraja mașinile să încalce regulile fără a le cere explicit acest lucru.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Deși majoritatea oamenilor evită comportamentele lipsite de etică, cercetările arată că delegarea responsabilității altora reduce vinovăția pentru eventualele încălcări ale normelor. Studiul, care a implicat mii de participanți, demonstrează că prezența AI poate amplifica această relaxare a moralității.
„Gradul de înșelăciune poate fi enorm”, afirmă Zoe Rahwan, cercetătoare la Institutul Max Planck din Berlin, coautor al studiului.
Un tipar pentru modul în care oamenii interacționează cu AI-ul în viața reală
Participanții erau mai tentați să trișeze atunci când stabileau obiective pentru AI care sugerau comportamente necinste, fără a le ordona explicit. Aceasta imită modul în care oamenii interacționează cu AI-ul în viața reală. „Devine tot mai comun să spui AI-ului: Execută această sarcină pentru mine”, explică Nils Köbis, specialist în comportamente neetice și AI la Universitatea Duisburg-Essen.
Experimentele includeau jocuri cu zaruri și simulări de evaziune fiscală, menite să testeze dileme etice. Când participanții raportau singuri rezultatele, doar 5% trișau. Când atribuiau sarcina AI-ului și stabileau obiective care favorizau profitul, comportamentul necinstit a crescut la 88%.
Oamenii sunt mai predispuși să trișeze atunci când nu cer explicit AI-ului să mintă
În alte teste, AI-ul manifesta o înclinație mai mare spre trișare decât oamenii, mai ales când instrucțiunile erau parțiale sau ambigue. Încercările de a limita comportamentul necinstit al AI-ului cu setări implicite sau mesaje etice au avut efecte limitate. Cel mai eficient mod a fost oferirea unor instrucțiuni clare care interziceau orice trișare.
Agne Kajackaite, economist comportamental la Universitatea din Milano, subliniază că oamenii sunt mai predispuși să trișeze atunci când nu cer explicit AI-ului să mintă, ci îl ghidează subtil în această direcție. Fenomenul devine și mai puternic atunci când „cineva” este o mașină, reducând costul moral al comportamentului necinstit.
