Dacă 2022 a fost anul în care OpenAI a schimbat lumea prin lansarea ChatGPT, 2025 riscă să rămână în istorie drept anul îmbrățișării frenetice a inteligenței artificiale ca soluție universală pentru orice, inclusiv în educație.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
În contextul actualei curse pentru inovație, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), împreună cu Comisia Europeană, au cerut dezvoltarea unor strategii unitare pentru „alfabetizarea în AI” de la grădiniță până la finalul liceului, informează The Conversation.
Planul a fost lansat sprijinul Code.org, dar și al unor giganți din tehnologie precum Meta, OpenAI, Amazon sau Microsoft. Noua strategie se bazează pe un „AI Literacy Framework”, care propune patru arii de competență: implicarea cu AI, crearea cu AI, gestionarea și proiectarea AI.
Entuziasmul a crescut și mai mult odată cu anunțul OECD că începând cu 2029 testele internaționale PISA, care verifică la fiecare trei ani competențele de literație, matematică și științe ale elevilor de 15 ani, vor include o nouă componentă… evaluarea competențelor media și AI.
O viziune unică asupra unei lumi diverse
Graba OECD de a stabili standarde globale ridică însă numeroase semne de întrebare. Specialiștii atrag atenția că, prin acest cadru, organizația riscă să impună o viziune uniformă asupra unor sisteme educaționale extrem de diferite cultural și social.
„Este o cursă contracronometru în care școlile riscă să devină terenuri de testare pentru AI, iar elevii simpli utilizatori necritici ai acestor tehnologii”, avertizează cercetători din domeniul educației, citați de The Conversation.
Criticii subliniază și că rolul profesorilor lipsește aproape complet din documentele oficiale. Ca un exemplu, termenul „profesor” apare doar de 10 ori, în timp ce „AI” este menționat de peste 400 de ori. „Cadrele didactice sunt reduse la rolul de suport, nu de mediatori critici în procesul educațional”, notează analiza.
Cine are de câștigat?
O altă întrebare esențială privește economia politică din spatele promovării AI. Cine profită cel mai mult din expansiunea acestor tehnologii în școli, statele sau companiile private?
Integrarea AI în educație riscă să fie percepută drept o formă de marketing mascat, în care interesul elevilor se amestecă cu interesele comerciale ale industriei tehnologice.
Situația este complicată și de realitățile din școli. În Canada, de pildă, aproape 80% dintre profesori spun că se simt copleșiți, iar 95% sunt îngrijorați de efectele lipsei de personal asupra elevilor. În acest context, cerința de a implementa rapid un cadru global pentru alfabetizarea în AI pare ruptă de problemele cotidiene din clase.
Prudență, nu respingere
Cercetătorii subliniază că apelul lor nu este la respingerea tehnologiei, ci la o abordare responsabilă și mai lentă. „Nu e vorba să fim împotriva AI, ci să nu acceptăm orbește o direcție impusă ca inevitabilă. Trebuie să discutăm serios despre AI, educație, sustenabilitate și viitor”, arată raportul.
Termenul scurt de câteva luni pentru feedback asupra cadrului de alfabetizare (lansat în mai 2025) și decizia deja luată de OECD privind PISA 2029 arată însă că ne aflăm într-o cursă contracronometru. Una care pare să fie împinsă într-o direcție prestabilită, în beneficiul industriei tehnologice mai degrabă decât al profesorilor și elevilor.
