OpenAI, compania care a lansat ChatGPT și a redefinit inteligența artificială în epoca noastră, se află la o răscruce între idealismul fondator și realitățile unei industrii de miliarde. Evaluată recent la aproximativ 300 de miliarde de dolari, cam cât șapte companii Ford sau o PepsiCo și jumătate, organizația condusă de Sam Altman pare că încearcă să se elibereze, în sfârșit, de moștenirea sa non-profit, anunță TheAtlantic.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Când a fost fondată în 2015, OpenAI s-a poziționat ca o instituție non-profit care urmărea dezvoltarea unei inteligențe artificiale „sigure” și „benefice pentru întreaga umanitate”. Banii nu erau o prioritate. Dar în 2019, compania a creat un braț comercial pentru a atrage investiții, cu promisiunea că acest segment va rămâne sub controlul entității non-profit. Totul s-a schimbat însă în 2022, odată cu lansarea ChatGPT.
Ceea ce fusese gândit ca un simplu experiment a devenit un fenomen global, iar OpenAI a fost împinsă într-o cursă nebună cu giganți precum Google și Meta. Sam Altman susține că, la acest moment, ChatGPT este folosit de peste 500 de milioane de oameni în fiecare săptămână. Platforma se extinde rapid spre servicii de shopping, programare, finanțe, educație și sănătate, comportându-se, în fond, ca orice corporație tech clasică.
Misiunea non-profit devine o frână
În decembrie 2024, OpenAI a anunțat planuri de restructurare care ar fi redus influența entității non-profit și ar fi transformat compania într-un „public-benefit corporation” (PBC), un model care combină urmărirea profitului cu o misiune socială. Era o mutare menită să liniștească investitori precum SoftBank, care au condiționat miliarde de dolari de o astfel de tranziție.
Dar rezistența nu a întârziat. Elon Musk, co-fondator OpenAI devenit între timp rival cu propria companie, xAI, a acuzat pe platforma X că OpenAI „a fost fondată ca o organizație open source, non-profit, și a devenit o corporație închisă, obsedată de profit”. În scurt timp, o alianță neașteptată de procurori generali americani, experți AI, economiști, ONG-uri și laureați Nobel s-a mobilizat pentru a contesta mișcarea.
Printre aceștia, Geoffrey Hinton, părintele rețelelor neuronale moderne, a declarat că vechiul model OpenAI era mai sigur pentru a preveni un AI superinteligent de tip „Skynet”. În aprilie, un grup de foști angajați OpenAI, coordonați juridic de profesorul Lawrence Lessig de la Harvard, au transmis instanței că succesul companiei s-a bazat pe angajamentul său față de siguranță și binele public, și că abandonarea acestor principii ar reprezenta o trădare.
O întoarcere parțială: nonprofitul rămâne… pe hârtie
Sub presiunea opiniei publice și a autorităților din Delaware și California, OpenAI a revenit parțial asupra deciziei. Altman a anunțat în mai 2025 că entitatea non-profit va rămâne la conducere, iar divizia comercială va deveni totuși un PBC. Însă criticii spun că această „controlare” este mai mult simbolică.
Când Altman a fost înlăturat temporar de consiliul nonprofit în 2023, o revoltă internă a angajaților, susținută de Microsoft, a dus rapid la reinstalarea sa. În realitate, puterea decizională a structurii non-profit este incertă. În plus, OpenAI a confirmat că va elimina plafonul de câștig pentru investitori, una dintre ultimele bariere între scopul inițial și realitatea unei mega-corporații.
Se poate construi un AI „benefic” cu metode de Big Tech?
OpenAI insistă că misiunea sa rămâne neschimbată: crearea unei inteligențe artificiale „sigure și utile pentru toți”. Dar ceea ce este „sigur” sau „benefic” rămâne o chestiune de interpretare.
Un chatbot poate ajuta un medic să-și reducă birocrația, dar poate permite și unui elev să treacă liceul fără să învețe nimic. Un asistent AI pentru cercetare climatică poate consuma resurse uriașe de apă și energie. Iar definițiile OpenAI, în lipsa unui control extern real, devin, practic, lege.
Viitorul: Gadgeturi, Codex și expansiune globală
Între timp, compania avansează fără să clipească. A anunțat o gamă de dispozitive personale create cu fostul designer-șef Apple, Jony Ive, și o infrastructură AI pentru țări în curs de dezvoltare. Recent a lansat Codex, un „agent” AI capabil să scrie cod și să automatizeze procese software.
În lupta cu Google și Meta, OpenAI joacă după aceleași reguli, și poate că asta e inevitabil. Însă viitorul inteligenței artificiale nu mai e doar o chestiune de algoritmi și date. E și o chestiune de putere, de valori și de cine definește cu adevărat „binele umanității”.
