Geoffrey Hinton, considerat unul dintre părinții fondatori ai inteligenței artificiale moderne, trage un semnal de alarmă: marea majoritate a locurilor de muncă sunt pe cale să dispară, iar revoluția AI deja își face simțite efectele. Într-un interviu recent acordat podcastului Diary of a CEO, Hinton a vorbit deschis despre viitorul incert al muncii și despre domeniile care, cel puțin pentru moment, ar putea fi ferite de valul de automatizare, anunță BusinessInsider.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Va mai dura mult până când AI-ul va fi capabil să manipuleze obiecte fizice la fel de bine ca oamenii. Așa că un pariu bun ar fi să devii instalator”, a declarat cercetătorul.
Cu alte cuvinte, meseriile care presupun muncă fizică, mai ales în domenii greu de automatizat, cum ar fi instalațiile, electricitatea sau reparațiile, ar putea reprezenta o plasă de siguranță într-o epocă în care algoritmii devin tot mai performanți în sarcinile cognitive.
Declinul „muncii de birou”
În schimb, munca intelectuală repetitivă este pe cale să fie complet preluată de AI. Hinton avertizează că slujbele care presupun sarcini previzibile și bine definite sunt cele mai expuse. Paralegalii, operatorii de call center sau analiștii de date se numără printre primele categorii vulnerabile.
„Pentru munca intelectuală banală, AI-ul va înlocui pe toată lumea”, a spus Hinton fără echivoc. El a recunoscut că, dacă ar lucra într-un call center în acest moment, ar fi „terifiat”.
În plus, chiar și în scenariile optimiste în care oamenii continuă să colaboreze cu inteligența artificială, folosind-o ca pe un asistent, impactul tot va fi semnificativ. „Un om va putea face munca pe care o făceau înainte zece”, explică Hinton. Rezultatul? Concedieri în masă, mai ales în industriile unde eficiența primează.
Un viitor fără muncă, sau fără sens?
Hinton subliniază că principala amenințare pe termen scurt nu este pierderea veniturilor, ci pierderea scopului. Chiar dacă guvernele vor implementa forme de venit minim garantat, oamenii riscă să se confrunte cu o criză de identitate și sens, în lipsa unei activități profesionale.
„Oamenii au nevoie de un scop. Iar pentru mulți, munca este acel scop”, avertizează cercetătorul.
Schimbarea este deja în curs
Potrivit lui Hinton, procesul de înlocuire a forței de muncă a început deja. Locuri de muncă populare până de curând în rândul proaspeților absolvenți, cum ar fi analizarea de texte, redactarea de rapoarte sau verificarea juridică, sunt acum din ce în ce mai automatizate.
Deși unii analiști susțin că temerile legate de AI sunt exagerate, Hinton este de părere că realitatea le contrazice. Doar câteva domenii, precum sănătatea, unde cererea este uriașă și continuă, ar putea să absoarbă transformarea fără daune majore.
„Dar majoritatea locurilor de muncă nu sunt așa”, concluzionează el.
Mesajul e clar. Viitorul muncii va arăta foarte diferit, iar adaptarea rapidă la noile realități tehnologice nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Iar până la „instalatorul digital”, e posibil ca cel tradițional să devină una dintre cele mai căutate meserii.
