Inteligența artificială este adesea prezentată ca instrumentul care va simplifica radical munca și va economisi timp pentru angajați. În realitate, lucrurile pot sta exact invers.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un studiu realizat de doi cercetători de la Universitatea din Berkeley sugerează că tehnologia nu este neapărat „ajutorul miraculos” imaginat de mulți, iar utilizarea ei poate duce chiar la o creștere a sarcinilor de lucru, scrie Le Figaro.
Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a opt luni și a urmărit activitatea a aproximativ 200 de angajați dintr-o companie de tehnologie.
Profesorul Aruna Ranganathan și doctoranda Xingqi Maggie Ye au studiat îndeaproape modul în care echipele folosesc instrumentele de inteligență artificială.
Metoda lor a fost una directă: au participat la ședințe, au observat schimburile zilnice dintre colegi și au realizat în jur de patruzeci de interviuri cu angajații. Aceștia aveau la dispoziție instrumente AI, însă nu erau obligați să le folosească.
Inteligența artificială poate extinde volumul de muncă
Una dintre concluziile principale ale cercetării este că utilizarea inteligenței artificiale poate duce la suprasolicitare. Timpul economisit cu ajutorul tehnologiei nu este, de fapt, transformat în timp liber.
În schimb, angajații îl reinvestesc în alte sarcini. Unele dintre acestea erau anterior responsabilitatea altor colegi, a unor colaboratori externi sau chiar activități care ar fi fost amânate ori evitate.
Cu alte cuvinte, inteligența artificială a extins sfera de activitate a multor angajați.
În rândul dezvoltatorilor și inginerilor, de exemplu, au apărut noi responsabilități: verificarea și corectarea codului scris de colegii care se bazau pe instrumente de IA pentru programare.
Pauzele devin mai rare
Un alt efect observat de cercetători este estomparea graniței dintre muncă și odihnă.
Pentru mulți angajați, formularea unei solicitări către un sistem de inteligență artificială pare mai ușoară decât realizarea efectivă a unei sarcini. Tocmai de aceea, unii ajung să își întrerupă pauzele doar pentru a trimite „încă o solicitare”.
Unii dintre participanții la studiu au recunoscut că obișnuiesc să lanseze „o ultimă mică solicitare” înainte de a pleca, astfel încât sistemul să continue să lucreze în lipsa lor.
În plus, tehnologia tinde să încurajeze multitaskingul. Angajații ajung adesea să gestioneze interacțiunile cu sistemele de inteligență artificială în paralel cu celelalte responsabilități.
Pe termen lung, acest lucru duce la distragerea atenției și la o senzație constantă de presiune. Mulți dintre cei intervievați au descris experiența ca pe o „jonglare permanentă” între sarcini.
Beneficiu pe termen scurt, problemă pe termen lung
Pe hârtie, inteligența artificială poate aduce un avantaj companiilor, deoarece generează câștiguri rapide de productivitate. Totuși, cercetătorii avertizează că efectele pe termen lung pot fi mai puțin favorabile.
Angajații ajung să combine „oboseala, epuizarea și sentimentul crescând că este din ce în ce mai dificil să se deconecteze de la muncă, mai ales pe măsură ce cerințele organizaționale privind viteza și capacitatea de reacție cresc”, notează autorii studiului.
În timp, acest fenomen poate duce la suprasolicitare, fluctuație de personal și alte probleme organizaționale.
În fața acestor riscuri, cei doi cercetători recomandă companiilor câteva măsuri simple, dar importante.
Printre acestea se numără introducerea unor pauze înainte de luarea deciziilor importante, o mai bună secvențiere și prioritizare a sarcinilor și menținerea interacțiunilor umane, care oferă perspectiva necesară pentru evaluarea corectă a deciziilor.
De altfel, spun autorii, astfel de practici sunt utile în orice organizație. Odată cu răspândirea inteligenței artificiale, ele devin însă esențiale.
