Utilizarea inteligenței artificiale generative în educație și la locul de muncă ridică tot mai multe întrebări legate de impactul asupra gândirii critice și a capacității de învățare. Mai multe studii recente indică faptul că folosirea frecventă a instrumentelor AI poate reduce efortul cognitiv al utilizatorilor, deși beneficiile în materie de eficiență sunt evidente, relatează BBC.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Studiul MIT: activitate cerebrală redusă la utilizatorii ChatGPT
Un studiu publicat la începutul acestui an de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology arată că persoanele care au folosit ChatGPT pentru redactarea de eseuri au prezentat o activitate cerebrală mai scăzută în zonele asociate procesării cognitive. Cercetarea a implicat 54 de participanți, recrutați de la MIT și universități din apropiere, ale căror activități cerebrale au fost monitorizate cu ajutorul electroencefalografiei (EEG).
Participanții au folosit AI pentru diverse sarcini. Printre acestea s-au numărat rezumarea cerințelor de eseu, identificarea surselor, corectarea gramaticii și îmbunătățirea stilului. În unele cazuri, AI a fost utilizat și pentru generarea de idei. Cercetătorii au observat că utilizatorii care s-au bazat pe AI au avut dificultăți mai mari în a cita sau explica ulterior propriile texte, comparativ cu cei care nu au folosit un chatbot.
Autorii studiului au concluzionat că rezultatele ridică „o problemă presantă privind o posibilă scădere a abilităților de învățare”. Ei subliniază nevoia de cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele pe termen lung ale utilizării AI în activități educaționale.
Impactul în mediul profesional
Rezultate similare apar și în mediul profesional. Un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon, în colaborare cu Microsoft, a analizat modul în care angajații folosesc instrumente AI în activitatea zilnică. Cercetarea a inclus 319 angajați din domenii white-collar care utilizează AI cel puțin o dată pe săptămână.
Cercetătorii au examinat aproximativ 900 de sarcini delegate AI-ului. Acestea au variat de la analiza datelor pentru obținerea unor perspective noi până la verificarea respectării unor reguli sau criterii. Concluzia principală a fost că un nivel ridicat de încredere în capacitatea AI de a rezolva o sarcină este asociat cu un efort mai scăzut de gândire critică din partea utilizatorului.
Raportul menționează că, deși inteligența artificială generativă poate crește eficiența muncii, aceasta poate reduce implicarea critică. În timp, există riscul apariției unei dependențe excesive de tehnologie și al diminuării abilităților de rezolvare independentă a problemelor.
Perspectiva elevilor din Marea Britanie
Îngrijorări similare apar și în educația preuniversitară. Un sondaj realizat în rândul elevilor din Marea Britanie, publicat în octombrie de Oxford University, arată că șase din zece elevi consideră că utilizarea AI le-a afectat negativ abilitățile legate de activitatea școlară.
Totuși, datele indică o situație mai nuanțată. Dr. Alexandra Tomescu, specialist în inteligență artificială generativă la Oxford University Press și implicată în realizarea sondajului, afirmă că nouă din zece elevi spun că AI i-a ajutat să dezvolte cel puțin o abilitate. Printre acestea se numără rezolvarea problemelor, creativitatea sau recapitularea materiei.
„În același timp, aproximativ un sfert dintre elevi spun că AI a făcut munca prea ușoară pentru ei”, explică Tomescu. Ea adaugă că mulți elevi își doresc îndrumări mai clare despre cum ar trebui utilizate aceste instrumente în mod responsabil.
Inițiative educaționale și îndoieli ale specialiștilor
În acest context, dezvoltatorii de AI au început să propună soluții educaționale. ChatGPT, care are peste 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal, potrivit directorului general Sam Altman, a publicat un set de 100 de prompturi destinate elevilor. Acestea sunt concepute pentru a sprijini învățarea, nu pentru a înlocui munca intelectuală.
Cu toate acestea, profesorul Wayne Holmes, cercetător în domeniul studiilor critice despre inteligența artificială și educație la University College London, consideră că aceste inițiative nu sunt suficiente. El susține că lipsesc dovezile independente, la scară largă, care să confirme eficiența și siguranța utilizării AI în educație.
„În prezent, nu există dovezi solide care să arate că aceste instrumente au un impact pozitiv asupra învățării”, afirmă Holmes. El atrage atenția asupra riscului de „atrofie cognitivă”, un fenomen în care abilitățile unei persoane se degradează din cauza dependenței de tehnologie.
Riscul atrofiei cognitive
Profesorul oferă exemplul radiologilor care folosesc AI pentru interpretarea imaginilor medicale. Unele studii arată că, deși performanța poate crește în anumite cazuri, alți specialiști ajung să-și piardă din acuratețe sau din capacitatea de analiză independentă.
Un studiu publicat anul trecut de Harvard Medical School a constatat că asistența AI a îmbunătățit performanța unor clinicieni, dar a afectat-o pe a altora. Autorii au cerut cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre oameni și AI.
În mediul academic, îngrijorarea principală este legată de procesul de învățare. Un student poate obține rezultate mai bune la evaluări cu ajutorul AI, dar poate înțelege mai puțin materia. „Rezultatele sunt mai bune, dar învățarea este mai slabă”, spune Holmes.
Viziunea industriei AI
Reprezentanții industriei AI susțin însă o abordare echilibrată. Jayna Devani, responsabilă de educația internațională în cadrul OpenAI, afirmă că studenții nu ar trebui să folosească ChatGPT pentru a externaliza munca. În opinia ei, AI ar trebui utilizat ca un tutor.
Devani oferă exemplul unui student care lucrează la o temă târziu în noapte. În loc să primească direct un răspuns, chatbotul poate descompune problema și explica pașii necesari pentru a o înțelege. „Potențialul există pentru ca AI să accelereze învățarea, dacă este folosit într-un mod țintit”, afirmă ea.
Profesorul Holmes subliniază însă că utilizatorii trebuie să înțeleagă modul în care funcționează aceste sisteme. El insistă asupra importanței verificării rezultatelor și a înțelegerii modului în care sunt gestionate datele.
„AI nu este doar o versiune mai avansată a calculatorului”, spune el. „Este un instrument cu implicații profunde. Studenții trebuie să fie informați pentru a lua decizii corecte.”
În lipsa unor concluzii clare, dezbaterea rămâne deschisă. Studiile existente sugerează atât beneficii, cât și riscuri. Direcția în care va evolua impactul AI asupra gândirii și învățării depinde, în mare măsură, de modul în care aceste instrumente vor fi integrate și utilizate.
