Creșterea prețului petrolului, cu barilul Brent Crude Oil în jurul valorii de 100 de dolari și cu tendință de creștere, determină guvernele europene să adopte măsuri diferite pentru a reduce impactul asupra prețurilor la pompă și asupra inflației.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Nu există însă un model unitar, fiecare stat alegând soluții adaptate propriului context economic, notează Economedia.ro.
În Franța, guvernul a introdus o „indemnizație de carburant” de 100 de euro destinată exclusiv persoanelor cu venituri mici care folosesc mașina pentru a merge la muncă. Autoritățile de la Paris au renunțat la reducerea generală a accizei, utilizată în 2022, considerând-o prea costisitoare pentru buget. Potrivit estimărilor, fiecare scădere de 10 cenți la pompă ar costa statul aproximativ un miliard de euro.
În Germania, guvernul a ales o strategie diferită. Berlinul a refuzat reintroducerea reducerilor directe la carburanți și a preferat să subvenționeze transportul public, prin introducerea abonamentului național de 49 de euro pe lună. În paralel, autoritățile au introdus o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor din sectorul petrolului și gazelor, pentru a finanța programe de sprijin pentru populație.
În Italia funcționează mecanismul „accizei mobile”. Atunci când creșterea prețului petrolului aduce venituri suplimentare din TVA la buget, statul reduce automat acciza cu o sumă echivalentă. Sistemul urmărește menținerea unui preț relativ stabil la pompă, fără a genera presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar, prețul fiind menținut sub pragul psihologic de 2 euro pe litru.
O abordare diferită a fost adoptată de Suedia și Finlanda, care au redus temporar procentul obligatoriu de biocombustibili amestecați în benzină și motorină. Deoarece componentele bio sunt mai scumpe decât combustibilii fosili, guvernele estimează că măsura poate reduce prețul la pompă cu aproximativ 0,15–0,30 euro pe litru.
În schimb, experiența plafonării prețurilor a fost problematică în unele state. În Ungaria, plafonarea a dus la cozi la benzinării și la raționalizarea carburantului. Probleme similare au fost raportate și în Republica Moldova, unde unele stații din Chișinău au rămas temporar fără motorină.
În Bulgaria, autoritățile au optat pentru plăți directe către persoanele cu venituri reduse care dețin automobile, acestea urmând să primească aproximativ 20 de euro pe lună pentru combustibil.
Tendința generală la nivel european este de a renunța la subvențiile universale și de a direcționa ajutoarele doar către categoriile vulnerabile, în timp ce restul costurilor sunt lăsate să fie absorbite de piață.
În România, autoritățile analizează în continuare posibile măsuri. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că una dintre variantele luate în calcul ar fi reducerea accizei pentru a evita depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru la benzină și motorină.
Deocamdată însă nu a fost luată nicio decizie oficială. Mecanismul de compensare de 50 de bani pe litru, aplicat în 2022 în timpul precedentului șoc energetic, nu mai este în vigoare. Guvernul a evitat reintroducerea acestuia din cauza deficitului bugetar ridicat și a presiunilor din partea Comisia Europeană de a reduce subvențiile extinse pentru combustibilii fosili.
