În lumea moto, trendurile vin și pleacă mai repede decât o accelerație de MotoGP. Am trecut prin era turbo a anilor ’80, explozia streetfighter-elor DIY din anii 2000 și reînvierea cafe racer de după 2010. Unele au lăsat urme, altele au dispărut fără urmă. Cel mai recent trend? Winglets – aripioarele aerodinamice inspirate din curse, care acum populează modelele de stradă.
În MotoGP, winglets au un rol clar: creează forță de apăsare (downforce), stabilizează motocicleta la peste 300 km/h și reduc wheelie-ul la accelerație. Însă pe stradă, unde viteza legală e 50 km/h (sau poate peste 150 km/h pe autostradă, dacă suntem sinceri), aceste elemente sunt în mare parte decorative. Nu oferă beneficii reale în utilizarea cotidiană și, în unele cazuri, chiar afectează estetica motocicletei.
Cum ajută tehnologia winglets în MotoGP
În MotoGP, fiecare detaliu contează, iar aerodinamica a devenit unul dintre cele mai importante câmpuri de luptă tehnologice. Winglets – acele aripioare montate pe carenajul motocicletei – nu sunt doar un artificiu vizual, ci instrumente care pot face diferența între o victorie și un loc pe podium pierdut la fotografie.
La viteze de peste 300 km/h, motocicletele de competiție devin instabile din cauza forței de ridicare (lift) generate de forma și poziția carenei. Winglets-ul inversează acest efect: deviază fluxul de aer în jos, generând downforce, o presiune verticală care apasă motocicleta spre asfalt. Rezultatul? Aderență crescută pe roata față, reducerea wheelie-ului în ieșirea din viraje și o stabilitate mult mai bună la accelerare și frânare.
Efectul este cuantificabil: un sistem eficient de winglets poate genera până la 30–35 kg de forță de apăsare la viteze de top, echivalentul unui pasager suplimentar care „apasă” pe roata din față. Într-o cursă în care milisecundele contează, acest lucru permite piloților să accelereze mai devreme, să frâneze mai agresiv și să mențină o linie de viraj mai stabilă.
Mai recent, echipele de top (precum Ducati) au început să experimenteze cu winglets și pe swingarm (brațul oscilant) sau chiar în zona codiței, pentru a controla fluxul de aer și în partea din spate a motocicletei. Unele soluții folosesc designuri care canalizează aerul și pentru răcirea pneurilor, dublând eficiența în zone critice ale performanței.
Totuși, această inovație nu a venit fără controverse. În 2017, regulamentul MotoGP a interzis winglets-urile „ascuțite” sau neintegrate, pentru a preveni riscuri în caz de contact între piloți. Din acel moment, producătorii au fost nevoiți să le integreze în forma carenei, fără margini periculoase – ceea ce a dus la o explozie de creativitate în design, dar și la creșterea costurilor de dezvoltare.
Astăzi, aerodinamica este la fel de importantă ca suspensia sau electronica. Nu este o exagerare să spunem că winglets-ul a devenit o armă strategică în arsenalul echipelor MotoGP.
Pe stradă, însă, realitatea e alta
Dacă în MotoGP winglets-urile își justifică pe deplin existența, în lumea reală – pe drumurile publice – ele devin aproape inutile.
Motocicletele de stradă rareori ating viteze care să justifice existența unor elemente generatoare de downforce. La 100–150 km/h, forța aerodinamică generată este nesemnificativă. Pentru ca un winglet să aibă un efect real, este nevoie de flux de aer constant și de viteză ridicată – condiții care nu se regăsesc în mersul urban sau touring, acolo unde motocicleta petrece majoritatea timpului.
Mai mult, proporția între greutatea motocicletei și forța de apăsare generată la aceste viteze este prea mică pentru a influența comportamentul în viraje sau la accelerație. Nu va reduce wheelie-ul, nu va îmbunătăți frânarea și, cu siguranță, nu va face motocicleta „mai lipită de asfalt” într-un sens sesizabil.
Dar ceea ce aduce cu adevărat probleme este practicabilitatea. Winglets-urile de pe motocicletele de serie sunt montate frontal, în poziții vulnerabile. O simplă căzătură de pe loc, o manevră greșită în parcare sau o lovitură într-un gard de protecție pot duce la distrugerea lor imediată. Fiind deseori fabricate din fibră de carbon sau plastic turnat specific modelului, reparația sau înlocuirea poate ajunge să coste cât un set complet de carene sau mai mult.
În plus, ele adaugă complexitate în întreținere. Unele modele necesită demontarea aripioarelor pentru acces la anumite componente (de ex. faruri, semnalizatoare sau radiatoare), ceea ce prelungește timpul și costul operațiunilor banale de service.
Și, nu în ultimul rând, ele contribuie la un preț mai ridicat al motocicletei. Deși sunt vândute ca un simbol al performanței, pentru majoritatea riderilor ele sunt o cheltuială nejustificată – mai ales în lipsa unei utilizări regulate pe circuit, unde ar putea aduce un minim avantaj.
Cu alte cuvinte, pe stradă, winglets-urile sunt o soluție fără o problemă reală. Mai mult imagine decât inginerie aplicată. Iar în cazul în care ai impresia că îți fac motocicleta mai rapidă – probabil doar ai dat mai tare volumul în cască.
Totuși, dacă trendul te atrage…
Pentru cei care își doresc o motocicletă cu look de MotoGP și nu se lasă descurajați de lipsa utilității reale a winglets-urilor, piața oferă deja mai multe opțiuni. Printre modelele de stradă dotate cu astfel de elemente aerodinamice se numără:
- Ducati Panigale V4 / V4 S / V4 R
- BMW M 1000 RR
- Aprilia RSV4 Factory
- Kawasaki Ninja ZX-10RR
- Honda CBR1000RR-R Fireblade SP
- Yamaha R1M (2023+)
- Ducati Streetfighter V4 S
În cazul in care nu dorești să îți schimbi motocicleta sau bugetul nu îți dă voie dar totuși FOMO, există și producători aftermarket ce te pot ajuta să iei parte la acest trend:
- Puig (Spania)
Puig este unul dintre cei mai cunoscuți producători de accesorii moto aftermarket. Au lansat recent winglets pentru motociclete sport și naked, inclusiv pentru modele precum Honda CBR1000RR, Kawasaki Z900 și Yamaha MT-09.Prețurile variază între aproximativ 198,50 și 219,90 euro, în funcție de modelul motocicletei.
- TL Motor
TL Motor oferă winglets din fibră de carbon pentru o gamă largă de motociclete, inclusiv Yamaha R1 (2015–2024), BMW S1000RR (2010–2019) și Kawasaki ZX-10R (2022–2024). Prețurile variază între 375 și 600 dolari, în funcție de model și material.
- RPM Carbon
Specializați în componente din fibră de carbon, RPM Carbon oferă winglets personalizate pentru modele precum BMW S1000RR HP4.
- Pierobon (Italia)
Cunoscuți pentru cadrele și componentele de performanță pentru Ducati, Pierobon oferă kituri complete care includ winglets pentru transformarea motocicletelor Ducati.
- ANJASY și alți furnizori de pe platforme online
Pe platforme precum Amazon și eBay, se găsesc winglets universale fabricate din ABS, potrivite pentru diverse modele de motociclete. Acestea sunt, de obicei, mai accesibile ca preț, începând de la aproximativ 12 dolari.
- Furnizori locali din România
Pe site-uri precum OLX.ro, se pot găsi winglets pentru modele specifice, cum ar fi Kawasaki Z900, la prețuri începând de la 150 lei.
Iar ca orice trend… va trece.
Așa cum s-au dus și farurile pătrate, tobele sub șa și oglinzile cu LED-uri albastre. Dar până atunci, vom continua să vedem aripioare agresive traversând liniștit bulevardele – cu forță de apăsare zero, dar cu multă atitudine.
