Pe măsură ce mașinile electrice devin tot mai prezente în traficul urban, sistemele sonore artificiale menite să avertizeze pietonii – cunoscute sub denumirea de AVAS (Acoustic Vehicle Alerting Systems) – atrag atenția cercetătorilor printr-o problemă importantă: dificultatea cu care aceste sunete pot fi localizate în spațiu.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un studiu realizat de Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia arată că aceste semnale sunt semnificativ mai greu de identificat direcțional decât sunetul tradițional al unui motor cu ardere internă.
Cercetarea a testat capacitatea oamenilor de a localiza trei tipuri de semnale AVAS utilizate în mod obișnuit de vehiculele electrice și hibride.
Participanții au fost expuși la aceste sunete în condiții controlate, însoțite de un fundal sonor urban discret. Rezultatele au arătat că toate cele trei tipuri de semnale – unul cu două tonuri, unul cu mai multe tonuri și unul bazat pe zgomot continuu – au fost considerabil mai greu de localizat decât sunetele motoarelor clasice.
„Cerințele impuse producătorilor auto vizează doar detectabilitatea acestor semnale, nu și localizarea lor sau recunoașterea numărului de vehicule aflate în mișcare,” a declarat Leon Müller, doctorand în cadrul Departamentului de Arhitectură și Inginerie Civilă de la Chalmers. „Dar dacă ne imaginăm, de exemplu, o parcare de supermarket cu mai multe vehicule electrice care emit același semnal sonor, este ușor de înțeles cât de confuză poate deveni situația.”
Reglementările actuale din Uniunea Europeană, Statele Unite, China și Japonia impun ca vehiculele electrice și hibride să emită un sunet de avertizare atunci când rulează cu viteză redusă – sub 20 km/h în Europa și sub 30 km/h în SUA. Scopul este ca pietonii să poată percepe prezența unui vehicul care, altfel, ar fi aproape silențios. Însă aceste reglementări nu impun criterii legate de localizarea sunetului sau de eficiența sa în contexte aglomerate.
„Modul în care sunt formulate cerințele permite producătorilor să creeze propriile semnale sonore, deseori testate în medii de laborator fără zgomote de fundal,” a explicat profesorul Wolfgang Kropp, expert în acustică la Universitatea Chalmers. „Însă în realitatea urbană, pe stradă sau în parcări, există o multitudine de sunete care pot interfera cu semnalul AVAS.”
Studiul a implicat 52 de participanți testați într-o cameră anecoică, unde sunetele au fost redate prin 24 de difuzoare plasate circular în jurul lor. Semnalele au fost redate de la o distanță de 7,5 metri, iar participanții au avut 10 secunde pentru a indica direcția din care provenea sunetul. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate în cazul semnalului cu două tonuri – niciun participant nu a reușit să localizeze corect toate sursele în timpul alocat.
Cercetătorii subliniază că zgomotul motoarelor termice conține pulsații scurte și frecvențe variate, ceea ce îl face mai ușor de recunoscut și localizat. În schimb, sunetele AVAS au frecvențe fixe care, atunci când se suprapun între mai multe vehicule, devin dificil de interpretat de urechea umană.
„Salutăm faptul că vehiculele electrice sunt mai silențioase decât cele cu motoare clasice, dar trebuie să găsim un echilibru între liniște și siguranță,” a adăugat Müller.
Echipa de cercetători va continua studiile pentru a analiza impactul acestor semnale asupra altor categorii de participanți la trafic, precum pietoni, bicicliști sau persoane cu deficiențe de vedere.
