Piața muncii din România a părut, ani la rând, surprinzător de rezistentă. Angajările au crescut, salariile au avansat într-un ritm alert, iar șomajul s-a menținut la cote scăzute. În spate, însă, modelul era clar: consum alimentat de politici fiscale expansioniste, majorări salariale și credit ușor accesibil.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Astăzi, acel model începe să scârțâie.
Economia trece printr-o ajustare vizibilă, iar efectele se simt tot mai clar în piața muncii. Nu este vorba doar despre o încetinire ciclică, ci despre o schimbare structurală, arată o analiză a ING.
Companiile investesc mai mult în automatizare și inteligență artificială, încercând să scoată mai mult din fiecare angajat. Iar asta înseamnă că viitoarele reveniri economice ar putea aduce creștere de PIB fără o explozie similară a numărului de locuri de muncă.
Economia, sub presiune
România a încheiat 2025 într-un context dificil. În trimestrul al patrulea, PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, împingând economia în recesiune tehnică. Pe ansamblul anului, creșterea a fost de doar 0,6%. Nici 2024 nu fusese mai bun: economia a avansat cu numai 0,9%, tot într-un episod de recesiune tehnică.
Principalul motor – consumul privat – s-a gripat. Timp de peste un deceniu, salariile, pensiile și creditarea au susținut cheltuielile gospodăriilor, chiar și în condițiile unei productivități modeste. Însă deficitul bugetar a depășit 9,0% din PIB în 2024, iar consolidarea fiscală a devenit inevitabilă. Guvernul a venit cu majorări de taxe și măsuri de control al cheltuielilor.
Efectele au fost rapide. Taxele mai mari s-au dus direct în prețuri, iar inflația s-a apropiat din nou de două cifre.
Înghețarea salariilor în sectorul public și creșterea costurilor în mediul privat au redus veniturile reale disponibile. Consumatorii au devenit mai prudenți, iar firmele au început să își regândească planurile de investiții și angajări.
Datele din retail confirmă presiunea: volumele de vânzări au scăzut în a doua jumătate a anului trecut, iar sondajele arată o deteriorare clară a încrederii consumatorilor.
Pentru 2026, estimarea rămâne modestă – o creștere a PIB de doar 0,6%. Abia în 2027 este anticipată o revenire mai solidă, în jur de 2,8%, pe fondul scăderii inflației, al unei politici monetare mai relaxate și al implementării proiectelor finanțate din fonduri europene. Totuși, chiar și atunci, crearea de locuri de muncă ar putea să nu mai urmeze tiparele trecutului.
O piață a muncii care încetinește
Semnele sunt deja vizibile. Numărul total al persoanelor ocupate a coborât de la un maxim de 5,18 milioane în martie 2025 la 5,12 milioane în decembrie. Rata locurilor vacante este de doar 0,6% – printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Angajările nu mai sunt orientate spre expansiune, ci spre înlocuire. Companiile ocupă pozițiile critice, dar evită creșterea netă a personalului.
Rata șomajului, stabilă la aproximativ 6,0%, poate induce în eroare. Populația activă scade, pe fondul natalității reduse și al emigrării. O parte dintre cei care își pierd locul de muncă devin inactivi sau pleacă la muncă sezonieră în străinătate, fără să apară în statistici. În 2024, sectorul public a absorbit temporar forță de muncă, dar spațiul fiscal pentru astfel de măsuri s-a închis.
Ce spun sectoarele-cheie
Industria resimte din plin slăbiciunea cererii externe, în special din Germania și zona euro. În decembrie 2025, numărul angajaților din industrie era cu aproape 25.000 mai mic față de anul anterior – o scădere de aproximativ 2,5%. În paralel, companiile investesc tot mai mult în roboți industriali și sisteme de automatizare, pentru a proteja marjele și a crește productivitatea.
Construcțiile au fost susținute de marile proiecte de infrastructură – circa 700 km de drumuri expres finanțate din fonduri europene. Ocuparea a atins un record de 462.000 de persoane în iulie 2025. Totuși, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniu a crescut costurile. Nu întâmplător, 17,5% dintre managerii din sector anticipează reduceri de personal la începutul lui 2026.
Serviciile, în special retailul și ospitalitatea, sunt direct afectate de scăderea puterii de cumpărare. Salariile reale au scăzut, iar consumatorii se concentrează pe cheltuieli esențiale. Ritmul de angajare s-a temperat clar.
Sectorul IT, cândva locomotiva pieței muncii, trece printr-o transformare strategică. Deși cifra de afaceri continuă să crească, numărul angajaților a început să scadă ușor după vârful din 2023. La nivel global, bugetele s-au mutat către AI, centre de date și soluții software avansate. Cererea pentru specialiști rămâne solidă, dar recrutarea la nivel de juniori încetinește vizibil.
Salariile și presiunea costurilor
Salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei la finalul lui 2025. Totuși, inflația a erodat puterea de cumpărare, iar în trimestrul al patrulea salariile reale scădeau cu aproximativ 5,0% față de anul anterior.
Salariul minim, majorat cu aproximativ 15% anual în ultimul deceniu, a comprimat diferențele salariale și a crescut costurile în sectoarele intensive în forță de muncă. Pentru firmele cu marje reduse, investiția în automatizare devine, treptat, o soluție mai predictibilă decât angajarea suplimentară.
Automatizarea și AI schimbă regulile jocului
Avantajul competitiv al României – forța de muncă relativ ieftină în UE – se estompează. În paralel, investițiile în tehnologie cresc.
La nivel global, densitatea roboților industriali s-a dublat în ultimii șapte ani, ajungând la 162 de unități la 10.000 de angajați. România este încă în urma unor economii din regiune, dar liniile automatizate și logistica digitală devin tot mai frecvente.
Inteligența artificială pătrunde rapid și în sectorul serviciilor. Deși adoptarea formală la nivel de companie este încă limitată, utilizarea individuală crește accelerat.
Un sondaj Reveal Marketing Research realizat la începutul lui 2026 arată că 68% dintre români au folosit instrumente AI cel puțin ocazional, iar 44% le utilizează deja în activități profesionale precum suport administrativ, analiză sau creare de conținut.
Impactul este vizibil. Sarcini care reveneau angajaților entry-level pot fi automatizate sau simplificate semnificativ. Potrivit estimărilor McKinsey, adoptarea pe scară largă a AI generative ar putea adăuga între 30 și 50 miliarde euro la PIB-ul României până în 2040.
Dar există și riscuri. Roluri precum IT junior, call-center sau activități administrative repetitive ar putea pierde teren. Se conturează o piață a muncii „în haltere”: cerere în creștere pentru competențe avansate (AI, inginerie, management complex), stabilitate în serviciile greu de automatizat (îngrijire, logistică, activități pe teren) și stagnare în zona ocupațiilor de rutină.
Ce urmează
2026 ar putea marca punctul minim al actualului ciclu economic. Politica fiscală va rămâne restrictivă, veniturile reale vor fi sub presiune, iar firmele vor continua să prioritizeze eficiența. Numărul locurilor de muncă ar putea scădea ușor, chiar dacă rata șomajului rămâne stabilă.
În 2027, condițiile ar trebui să se îmbunătățească. Inflația este așteptată să scadă, politica monetară să se normalizeze, iar proiectele europene să își facă simțit efectul în economie. Totuși, revenirea nu va mai aduce, probabil, valurile largi de angajări din trecut.
Relația istorică dintre creșterea PIB și crearea de locuri de muncă pare să se slăbească.
Nu este neapărat o veste proastă. România are o populație activă în scădere și în curs de îmbătrânire. Creșterea productivității devine esențială pentru menținerea nivelului de trai. Economia se îndepărtează de un model bazat pe consum și forță de muncă intensivă și se apropie de unul mai capitalizat, orientat spre tehnologie și valoare adăugată mai mare.
Asta înseamnă că viitoarele reveniri pot fi solide din punct de vedere economic, chiar dacă dinamica angajărilor va fi mai temperată decât în anii de boom.
