Uniunea Europeană începe să trateze infrastructura digitală ca pe un element esențial al funcționării societății, comparabil cu rețelele de transport sau de energie. În acest context, tot mai mulți oficiali și experți avertizează asupra dependenței ridicate de furnizorii americani de servicii cloud, o vulnerabilitate considerată din ce în ce mai clar un risc strategic.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Specialiștii atrag atenția că scenarii precum blocarea plăților electronice, imposibilitatea accesării dosarelor medicale sau întreruperea aplicațiilor de muncă și comunicare nu mai țin de domeniul teoretic. Atacurile cibernetice, dezastrele naturale sau tensiunile geopolitice pot afecta rapid servicii digitale critice, cu impact direct asupra populației și economiei.
Potrivit unei analize publicate de The Conversation, pe fondul relațiilor tot mai tensionate dintre Europa și Statele Unite, liderii europeni iau în calcul inclusiv riscul ca accesul la infrastructura digitală, controlată în mare parte de companii americane, să fie folosit ca instrument de presiune politică.
În prezent, aproximativ 70% din piața europeană de cloud computing este dominată de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud, în timp ce furnizorii europeni controlează doar în jur de 15%. Această concentrare ridică probleme legate de controlul asupra datelor publice și private, de reziliența infrastructurii și de dependența de decizii politice externe.
Riscurile nu sunt doar teoretice. În 2025, o pană majoră la AWS a afectat mii de aplicații bancare și servicii financiare, iar o defecțiune a infrastructurii Cloudflare a dus la indisponibilitatea unor platforme globale precum LinkedIn și Zoom.
În acest context, unele autorități locale din Europa încep să testeze scenarii extreme. În orașul Helsingborg, din Suedia, administrația locală a simulat funcționarea serviciilor publice în cazul unei întreruperi totale a internetului, evaluând capacitatea de a distribui medicamente, ajutoare sociale și de a menține comunicarea între instituții. Scopul este dezvoltarea unui model de reziliență digitală care ar putea fi extins și în alte regiuni ale Uniunii Europene.
Măsuri concrete sunt adoptate și la nivel administrativ. Landul german Schleswig-Holstein a renunțat la aproximativ 70% din licențele Microsoft, optând pentru soluții open-source. Autoritățile locale își propun ca, până la finalul deceniului, serviciile marilor companii de tehnologie să fie utilizate doar în situații excepționale.
Inițiative similare sunt în desfășurare în Franța, Italia, Olanda și Suedia, unde guvernele investesc în platforme digitale proprii, găzduite în centre de date naționale, pentru comunicare, stocare de documente și colaborare online.
La nivel european, Comisia tratează tot mai explicit infrastructura digitală ca un bun strategic. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre necesitatea unei „noi forme de independență” pentru Europa, iar instituțiile UE pregătesc inițiative legislative precum Cloud and AI Development Act, menite să mențină datele europene sub control european.
Mesajul transmis de oficiali și experți este că, în cazul serviciilor digitale critice, securitatea, interoperabilitatea și transparența trebuie să primeze în fața criteriului de preț. Deși o independență digitală totală este considerată nerealistă, Uniunea Europeană urmărește să reducă vulnerabilitățile și să își consolideze capacitatea de a funcționa în situații de criză, similar abordării aplicate în cazul infrastructurii fizice.
