Curtea de Conturi a constatat, în urma unui audit, că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) s-a confruntat, în ultimul sfert de secol, cu „o serie de disfuncționalități” cu „impact semnificativ” asupra activității furnizorilor de servicii medicale și a calității serviciilor oferite pacienților. Curtea de Conturi notează că unele dintre obiectivele sale, precum utilizarea completă a dosarului electronic de sănătate, digitalizarea biletelor de trimitere și a concediilor medicale, nu au fost atinse.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit auditului, deși costul total al platformei a depășit 1,1 miliarde de lei, în ultima perioadă, disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor. Auditul mai evidențiază că infrastructura hardware și software este depășită și nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare. Un alt aspect vizează „incapacitatea instituțională” de a recruta și reține specialiști IT „adecvați unui sistem de o asemenea importanță”. Curtea de Conturi recomandă CNAS adaptarea PIAS la cerințele actuale de digitalizare și corectarea disfuncționalităților, transmite News.ro.
Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin care a evaluat modul de implementare, funcționare și administrare a celui mai complex sistem informatic din România: Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Pilon principal în procesul strategic de digitalizare a domeniului sănătății, PIAS gestionează cea mai mare bază de date din țară, ce conține peste 18 milioane de persoane potențial beneficiare de servicii medicale și medicamente, peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale și medicamente, precum și utilizatori ai CNAS/CAS, peste 700.000 de servicii raportate și validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale, datele fiind structurate în peste 420.000 de tabele în format Oracle, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
Potrivit sursei citate, prin auditarea PIAS, Curtea de Conturi a urmărit realizarea unei evaluări obiective a vulnerabilităților și problemelor întâmpinate în implementarea și exploatarea sistemului, furnizarea unor recomandări de îmbunătățire a celui actual, cât și evidențierea unor lecții de învățat pentru crearea noului sistem informatic al asigurărilor de sănătate finanțat prin PNRR.
Auditul a cuprins activitățile realizate pentru implementarea PIAS, în perioada anilor 2000 – 2024, de către CNAS și casele județene de asigurări de sănătate (CJAS). Au fost efectuate interviuri cu reprezentanți ai CNAS de la nivel central și local, reprezentanți ai asociațiilor de profil ale furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, vizite la șase case județene, opt spitale și au fost colectate 1039 de chestionare de la mai multe categorii de furnizori de servicii medicale, precum medici de familie, medici din spitale, medici din ambulatoriul de specialitate, farmaciști.
Curtea de Conturi precizează că auditul a constatat că implementarea și administrarea PIAS, pe parcursul unei perioade de 24 de ani, s-a confruntat cu multiple provocări care au afectat funcționalitatea și eficiența sa. Deși PIAS a fost concepută pentru a eficientiza serviciile și activitatea medicală, unele dintre obiectivele sale, precum utilizarea completă a dosarului electronic de sănătate, digitalizarea biletelor de trimitere și a concediilor medicale, nu au fost atinse. În cadrul auditului s-au constatat o serie de disfuncționalități care au un impact semnificativ asupra activității furnizorilor de servicii medicale, cât și asupra calității serviciilor oferite pacienților.
„Costul total al platformei a depășit 1,1 miliarde de lei, din care 920 de milioane de lei au fost utilizați pentru proiectarea și construirea PIAS, iar 191 de milioane de lei pentru mentenanță, centre suport, licențe, servicii de transmitere date și piese de schimb. Prin implementarea platformei s-a urmărit inclusiv modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor furnizate asiguraților, prin facilitarea accesului furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice și al pacienților la dosarele medicale și optimizarea comunicării și schimbului de informații între actorii implicați în prestarea serviciilor medicale. În ultima perioadă, în pofida sumei semnificative investite, disfuncționalitățile frecvente, blocajele și suprasolicitarea infrastructurii tehnice învechite au afectat negativ calitatea serviciilor oferite asiguraților și activitatea furnizorilor de servicii medicale”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.
Aceeași sursă menționează că, pe măsură ce volumul fluxurilor de date a crescut, iar „design-ul de tip monolit” și-a dovedit limitele, sistemul a întâmpinat dificultăți în scalabilitatea sa. În mai multe situații, CNAS nu a reușit să gestioneze eficient disfuncționalitățile apărute, prin planuri de acțiune sau măsuri adecvate pentru asigurarea în condiții optime a continuității serviciilor, mai arată sursa citată.
Auditul a mai constatat că, din punct de vedere tehnic, infrastructura hardware și software este depășită și nu a beneficiat de actualizări corespunzătoare, fapt care a agravat vulnerabilitățile și a afectat fiabilitatea platformei. De asemenea, lipsa de analize periodice a riscurilor și de identificare a sistemelor IT critice a expus buna funcționare a platformei și activitatea furnizorilor la probleme semnificative, ceea ce a compromis încrederea în sistemul informatic și în capacitatea organizațională de a rezolva problemele întâmpinate.
Un alt aspect identificat în cadrul auditului a fost incapacitatea instituțională de a recruta și reține specialiști IT adecvați unui sistem de o asemenea importanță.
Lipsa unui inventar al activelor IT, precum și absența unei strategii IT dedicate, au limitat capacitatea instituției de a coordona și de a urmări rezultatele și atingerea obiectivelor instituționale de administrare eficientă a sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În contextul dezvoltării noului sistem informatic cu finanțare prin PNRR, auditul evidențiază necesitatea de a reevalua și a îmbunătăți arhitectura, structura și managementul PIAS, prin valorificarea lecțiilor învățate din proiectarea, implementarea și administrarea celui prezent.
Pentru a garanta sustenabilitatea și eficiența pe termen lung a sistemului se impune ca organizația să adopte o strategie IT coerentă, astfel încât investițiile semnificative să contribuie în mod real la modernizarea, eficientizarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate furnizate pacienților.
Curtea de Conturi recomandă CNAS îmbunătățirea funcționalităților și securității sistemului informatic; adoptarea unui design software modern, optimizarea proceselor de transfer al datelor și a calității acestora și crearea unui sistem eficient de feedback de la furnizorii de servicii medicale.
De asemenea, instituția recomandă luarea unor măsuri de consolidare a capacității organizaționale în ceea ce privește recrutarea și reținerea unor specialiști IT și management IT, consultarea proactivă și continuă a furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, precum și instruirea mai frecventă și mai prietenoasă a utilizatorilor.
Curtea de Conturi mai recomandă implementarea unor planuri de gestionare a crizelor informatice, inventarierea activelor IT, gestionarea actualizărilor de securitate și adoptarea unei strategii IT bazate pe analiza infrastructurii existente, precum și alinierea la standardele IT și bunele practici în domeniu, dată fiind complexitatea platformei.
