Anul 2026 se conturează ca un punct de cotitură pentru securitatea cibernetică, pe fondul transformării atacurilor informatice într-un instrument uzual al confruntărilor geopolitice, scrie Euronews, citat Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
După un 2025 marcat de sabotaje digitale, incidente în infrastructuri critice și suspiciuni de manipulare a proceselor electorale, experții avertizează că amenințările online riscă să devină o constantă a relațiilor internaționale.
Europa, una dintre principalele ținte
Statele europene au reprezentat aproximativ 22% din totalul atacurilor ransomware raportate la nivel global, iar incidentele de tip DDoS au atins un nivel record, cu milioane de cazuri într-un singur an. Potrivit estimărilor industriei de asigurări, Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună aproximativ 300 de miliarde de euro în ultimii cinci ani din cauza atacurilor cibernetice.
În acest context, guvernele europene tratează securitatea digitală drept o prioritate strategică pentru 2026, pe fondul riscurilor tot mai mari pentru economie, administrație publică și infrastructurile critice.
Actori statali implicați în ofensiva digitală
Evaluările realizate de Forrester și echipele de securitate Google indică o intensificare a operațiunilor cibernetice derulate de actori statali precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.
China este așteptată să continue acțiunile menite să își consolideze influența economică și politică, cu accent pe industria semiconductorilor, un sector aflat în centrul competiției globale. Rusia ar urma să combine operațiunile din Ucraina cu campanii de influențare informațională în state occidentale, în special în perioade electorale, în timp ce Iranul este așteptat să își extindă activitățile de dezinformare în Orientul Mijlociu.
Inteligența artificială, motorul noii generații de atacuri
Dacă până recent utilizarea AI în atacuri era sporadică, în 2026 aceasta devine o practică obișnuită. Rapoartele Fortinet arată că agresorii vor utiliza agenți AI capabili să inițieze și să coordoneze atacuri fără intervenție umană directă.
Printre tehnicile tot mai frecvente se numără phishing-ul automatizat cu mesaje extrem de convingătoare, vishing prin clonarea vocii pentru a imita directori sau angajați IT, precum și „prompt injection”, metodă prin care sistemele AI sunt manipulate să își ignore propriile mecanisme de securitate.
În paralel, aceeași tehnologie este folosită și în apărare, pentru analiza rapidă a incidentelor, identificarea codului malițios și reacții mai eficiente în timp real.
Atacurile asupra sateliților și riscurile pentru GPS
Un trend considerat deosebit de periculos este creșterea atacurilor asupra sateliților și a sistemelor GPS. În 2025 au fost raportate numeroase incidente de bruiaj și falsificare a semnalelor, care pot afecta aviația, transportul maritim, rețelele mobile și chiar infrastructura militară.
Prin bruiaj sau spoofing, atacatorii pot determina aeronave, nave sau drone să își calculeze greșit poziția, cu efecte ce variază de la devieri de rută până la disfuncționalități grave în sisteme de armament. Industriile aeronautică, navală și de apărare se numără printre cele mai expuse.
Reacția Uniunii Europene
Ca măsură de contracarare, Uniunea Europeană pregătește o bază de date comună privind vulnerabilitățile exploatate activ, menită să faciliteze schimbul rapid de informații între statele membre și să accelereze reacția la amenințările confirmate.
Specialiștii subliniază că, în fața extinderii atacurilor alimentate de AI și a mutării confruntărilor inclusiv în spațiul cosmic, securitatea cibernetică a depășit sfera tehnică, devenind o problemă geopolitică majoră. Pentru 2026, apărarea digitală este privită tot mai mult ca un pilon esențial al securității naționale și economice.
