Experţi în securitate informaţională, tehnologie şi politici europene au analizat marţi, într-o dezbatere la Bruxelles, evoluţia tacticilor de manipulare a informaţiei şi a ingerinţelor străine (FIMI), anunță Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Evenimentul, intitulat „Integritatea alegerilor şi interferenţa străină în România, Moldova şi Polonia. Există o modalitate mai bună de a ne proteja democraţia?”, a abordat atât dimensiunea tehnologică a fenomenului, cât şi răspunsurile instituţiilor europene, noile reglementări și politicile menite să contracareze această ameninţare.
Organizată de eurodeputaţii români Dan Barna, Nicu Ştefănuţă, Andi Cristea şi Daniel Buda, reuniunea, structurată pe două paneluri, a reunit experţi, jurnalişti de investigaţie şi reprezentanţi ai instituţiilor europene, printre care Marco Giorello, şef de unitate în DG CNECT a Comisiei Europene, şi Filip Grzegorzewski, directorul Diviziei FIMI din cadrul SEAE.
Manipularea algoritmică și publicitatea politică opacă
Observaţiile recente asupra alegerilor din România, Portugalia, Republica Moldova şi Polonia arată existenţa unor tactici comune, bazate pe infrastructuri similare şi proceduri sistemice. În aceste ţări s-a documentat manipularea sistemelor algoritmice de recomandare de pe reţelele sociale și utilizarea agresivă a publicităţii politice mascate.
Modelul de afaceri al platformelor digitale încurajează amplificarea conţinutului polarizant sau ilegal, întrucât structurile de monetizare recompensează materialele care generează interacţiuni mari, chiar și în rândul utilizatorilor care nu ar fi fost expuși inițial la astfel de mesaje.
În pofida reglementării europene privind publicitatea politică – intrată în vigoare în octombrie – şi a deciziei Meta şi Google de a interzice reclamele politice pe platformele lor, campaniile urmează să devină tot mai opace și dificil de monitorizat. O problemă suplimentară o reprezintă folosirea influencerilor politici, activi într-o zonă aflată aproape în afara reglementării.
Tactici digitale: AI, micro-țintire și ferme de troli transfrontaliere
Pe dimensiunea tehnologică, experţii au observat aceeaşi schemă operațională în alegerile europene, nu doar în România. Analiza include conţinut generat de inteligenţa artificială, naraţiuni false, reţele transfrontaliere de troli, micro-ţintire și manipularea „bulelor de atenţie”.
Promovarea dezinformării nu se face doar prin videoclipuri falsificate, ci și prin infiltrarea și deformarea discuţiilor existente – așa cum s-a întâmplat în alegerile din SUA.
Fermele de troli operează în special ca infractori cibernetici motivaţi financiar, vânzând pachete de conturi false, urmăritori și reacţii menite să amplifice anumite naraţiuni. Multe dintre aceste conturi sunt administrate din afara UE: Serbia, Nigeria, Bangladesh, Nepal sau Vietnam.
Soluția propusă de experți: o apărare colectivă la nivelul UE, bazată pe schimb de informaţii și o abordare unificată, similară reacției la amenințările convenționale.
România și Moldova, studii de caz: dezinformare masivă și finanțare rusească fără precedent
FIMI este descris ca un „război cognitiv” subtil și imprevizibil, care subminează încrederea în instituţii. România este un exemplu relevant prin nivelul extrem de scăzut al încrederii în media tradiţionale.
Alegerile prezidenţiale din România, din decembrie 2024, au fost marcate de o combinaţie toxică: conţinut generat de AI, „AI slop”, conturi false bazate în Turcia, ferme de troli cu domenii ruseşti și peste 100 de influenceri plătiţi pentru a răspândi naraţiuni emoționale sau conspiraționiste pe TikTok – anti-Ucraina, pro-Putin, nostalgie comunistă, protocronism, discurs religios și mesaje apocaliptice.
Investigațiile au arătat că site-uri finanţate de entităţi rusești apropiate de Ministerul Apărării au primit ani de zile resurse prin mecanisme opace, promovând conţinut anti-știință. În luna premergătoare alegerilor, aceste site-uri au acumulat aproximativ 500 de milioane de vizualizări.
Strategia nu urmărește neapărat impunerea unei singure naraţiuni, ci crearea de „zgomot” informațional, amplificarea anxietății publice și inundarea spațiului online – inclusiv prin platforme de publicitate prezente pe site-uri de jocuri de noroc, gaming social, ezoterism sau pornografie.
În R. Moldova, nivelul ingerinței rusești în 2024 a fost descris ca fără precedent: aproximativ 400 de milioane de dolari ar fi fost injectați pentru a devia Chișinăul de pe drumul european, comparativ cu doar 12 milioane documentate în 2021. Rusia exploatează vulnerabilitățile socio-economice și identitare deja existente, adaptându-și permanent tacticile.
Polonia, ţintă a operațiunilor Doppelganger și PRAVDA
În Polonia, ingerinţa rusă a vizat alegerile din 2025 prin operaţiunea „Doppelganger”, cunoscută și sub numele de reţeaua Pravda. O situație atipică a fost implicarea serviciului în limba poloneză al Radio Belarus, care – susțin investigatorii – ar fi trebuit restricționat geografic.
Naraţiunile anti-refugiaţi au încercat să portretizeze refugiaţii ucraineni ca riscuri teroriste. Experții subliniază că evaluările de risc trebuie luate în serios, iar regulile de transparență trebuie aplicate strict.
