China își consolidează rapid poziția ca a treia mare putere nucleară a lumii. Potrivit unui raport publicat pe 16 iunie 2025 de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Beijingul reduce considerabil decalajul față de Statele Unite și Rusia în ceea ce privește capacitățile de rachete balistice intercontinentale (ICBM), potrivit ArmyRecognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Conform SIPRI, China dezvoltă cel mai rapid arsenal nuclear din lume și ar putea ajunge la paritate cu cele două superputeri tradiționale până în 2030, cel puțin în privința platformelor de lansare. În prezent, China deține cel puțin 600 de focoase nucleare și adaugă aproximativ 100 în fiecare an, începând cu 2023, o tendință care reflectă dorința sa strategică de a-și consolida descurajarea nucleară și statutul geopolitic.
De la 410 la 600 de focoase nucleare în mai puțin de doi ani
Raportul SIPRI arată că stocul nuclear chinez a crescut de la 410 focoase în 2023 la 500 la începutul lui 2024, atingând pragul de peste 600 la jumătatea anului 2025. Datele coincid cu estimările Departamentului american al Apărării, care susține că arsenalul operațional chinez a trecut deja de 600 de focoase, iar obiectivul declarat este atingerea unui prag de 1.000 până în 2030.
Totuși, chiar dacă va egala SUA și Rusia în materie de rachete lansatoare, China rămâne în urmă la capitolul număr total de focoase. Proiecțiile SIPRI indică un posibil total de 1.500 de focoase chinezești până în 2035, față de 5.177 pentru SUA și 5.459 pentru Rusia, cele două țări care dețin împreună aproape 90% din armele nucleare ale planetei.
DF-41, vârful de lance al modernizării nucleare chineze
China modernizează rapid și tehnologic arsenalul său, utilizând un amestec tot mai sofisticat de rachete cu combustibil solid și lichid, lansate atât din silozuri fixe, cât și de pe platforme mobile. În centrul acestei strategii se află racheta intercontinentală Dong Feng-41 (DF-41), care are o rază de acțiune de peste 12.000 km și poate transporta până la zece focoase nucleare independente (MIRV).
Pe lângă DF-41, China continuă să opereze modele mai vechi, precum DF-5B, pe bază de combustibil lichid, și varianta sa îmbunătățită DF-5C, desfășurată în silozuri întărite pentru reziliență strategică. Sistemele mobile DF-31A și DF-31AG oferă o capacitate suplimentară de reacție flexibilă și mai dificil de detectat, esențială pentru o posibilă ripostă în caz de atac.
Avertismente din SUA, răspunsuri de la Beijing
Ritmul accelerat al dezvoltării nucleare chineze a fost criticat public de fostul președinte american Donald Trump, care în februarie 2025 a avertizat că Beijingul ar putea ajunge la paritate cu SUA în 5–6 ani. Trump a cerut deschiderea unor negocieri trilaterale de dezarmare cu China și Rusia, invocând riscurile tot mai mari pentru securitatea globală.
Răspunsul Beijingului nu a întârziat: purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a reafirmat că politica nucleară a Chinei este una „strict defensivă” și menținută la nivelul minim necesar pentru securitatea națională. Oficialul chinez a cerut Washingtonului și Moscovei reduceri semnificative ale arsenalelor proprii, ca precondiție pentru orice discuție privind dezarmarea multilaterală.
Echilibrul nuclear global, în fața unei reconfigurări strategice
Ascensiunea nucleară a Chinei reprezintă o schimbare profundă în arhitectura securității globale. Dacă ritmul actual se menține, Beijingul ar putea deveni a treia mare putere nucleară cu o capacitate comparabilă de livrare a focoaselor, ceea ce va complica serios viitoarele negocieri privind controlul armelor strategice.
Extinderea rapidă a câmpurilor de silozuri din regiuni precum Xinjiang și Mongolia Interioară sugerează o tranziție spre o postură de descurajare robustă, menită să rivalizeze direct cu doctrinele strategice americane și ruse. În următorii ani, acest nou echilibru tripolar va influența deciziile de politică externă și securitate ale tuturor marilor actori internaționali.
