Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uz propriu şi pentru a aproviziona Ucraina, din cauza a ceea ce consideră a fi o ameninţare militară din partea Rusiei, au declarat miercuri pentru agenția de presă Reuters oficiali din cele două state membre NATO, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cele două ţări, care se învecinează cu Rusia, şi-au anunţat intenţia de a se retrage din Convenţia de la Ottawa, care interzice utilizarea unor astfel de mine. Oficialii au declarat că producţia ar putea fi lansată odată ce procesul de retragere, care durează şase luni, va fi finalizat.
Alte trei state membre UE şi NATO – Polonia, Letonia şi Estonia – se retrag, de asemenea, din acest tratat, invocând ca motiv principal securitatea ţărilor lor pe fondul războiului de agresiune purtat de Rusia în Ucraina.
Deşi cele trei ţări nu au anunţat planuri de producţie, oficiali din Polonia şi Letonia au precizat că ar putea începe producţia rapid, dacă va fi necesar, iar Estonia consideră că aceasta este o opţiune posibilă în viitor.
Ucraina a anunţat, de asemenea, că se retrage din tratatul de la Ottawa din 1997, pentru a se putea apăra mai eficient împotriva Rusiei, care nu este parte la tratat. Ambele părţi s-au acuzat reciproc de utilizarea minelor antipersonal în timpul războiului aflat în desfăşurare.
Demersurile Finlandei şi Lituaniei subliniază temerile tot mai mari din Europa că ambiţiile militare ale Rusiei ar putea depăşi graniţele Ucrainei. Aceste iniţiative se înscriu în linia angajamentelor statelor NATO de a-şi spori cheltuielile pentru apărare, conform cererilor fostului preşedinte american Donald Trump.
Minele, considerate „arme eficiente și rentabile”
„Vom cheltui sute de milioane de euro pe mine antitanc, dar şi pe mine antipersonal. Va fi o sumă semnificativă”, a declarat pentru Reuters viceministrul apărării lituanian, Karolis Aleksa. Potrivit acestuia, este vorba de o comandă de zeci de mii de mine antipersonal sau chiar mai multe.
„Industria noastră naţională va fi una dintre surse. Industria noastră le poate produce”, a spus Aleksa, a cărui ţară are o graniţă de 274 km cu Rusia şi de 679 km cu Belarus, aliatul apropiat al Moscovei. Odată cu lansarea producţiei, Lituania va putea aproviziona şi alte ţări, inclusiv Ucraina, a afirmat Vincas Jurgutis, şeful Asociaţiei Industriei de Apărare din Lituania.
Ministerul Apărării rus nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters. Cu 1.340 de km, Finlanda are cea mai lungă graniţă cu Rusia dintre toate statele NATO.
„Pentru a-şi asigura aprovizionarea, Finlanda trebuie să dispună de propria producţie”, a declarat Heikki Autto, preşedintele Comisiei de Apărare din parlamentul finlandez. „Acestea sunt nişte arme foarte eficiente şi foarte rentabile”, a adăugat el. Finlanda ar putea furniza mine Ucrainei, „nu doar pentru că este corect şi de datoria noastră să sprijinim Ucraina, ci şi pentru propria noastră securitate”, a afirmat Autto.
Helsinki deţinea peste un milion de mine antipersonal înainte de a adera la tratatul de la Ottawa, în 2011. Companiile finlandeze Nammo Lapua, Insta şi Raikka şi-au exprimat interesul de a produce mine, iar Forcit Explosives este pregătită să discute această posibilitate cu armata.
Ambasadorul Rusiei la Helsinki a declarat în aprilie că retragerea Finlandei din tratat ar genera riscuri doar pentru propriii cetăţeni, întrucât armata rusă ar intenţiona să mineze doar teritoriul finlandez.
Minele antipersonal sunt declanşate de contact, vibraţii sau fire declanşatoare şi pot mutila civili, nu doar combatanţi. Aceste dispozitive pot rămâne active în sol mult timp după încheierea conflictelor.
Militanţii împotriva minelor au criticat retragerea din Convenţia de la Ottawa, susţinând că reluarea producţiei va fi costisitoare şi lentă. În Letonia, ministrul apărării a menţionat că „industria militară a ţării are capacităţile necesare”, iar sectorul prelucrării metalelor este avansat.
Estonia nu are planuri de achiziţie imediată, dar menţine opţiunea deschisă, a spus ministrul Hanno Pevkur. Conglomeratul de stat polonez PGZ S.A. a declarat că ar putea produce milioane de mine dacă va fi nevoie. Producătorul privat ZSP Niewiadow intenţionează să reia producţia pe scară largă în 2027 şi investeşte în facilităţi noi.
Cele cinci ţări NATO care renunţă la tratat asigură că nu vor crea câmpuri minate pe timp de pace, dar vor depozita minele pentru utilizare rapidă în caz de pericol. Polonia a desemnat deja zonele care pot fi minate în câteva zile, ca parte a noilor fortificaţii de la frontiera estică.
Guvernele susţin că orice câmp minat va fi marcat pentru a putea fi ulterior curăţat. Ele consideră minele un factor de descurajare. „Faptul de a le avea în depozite constituie cea mai bună garanţie că nu va trebui să le utilizăm niciodată”, a concluzionat un parlamentar finlandez.
