Statele Unite fac un pas major în modernizarea arsenalului nuclear terestru, lansând oficial pregătirile pentru desfășurarea noii rachete balistice intercontinentale (ICBM) LGM-35A Sentinel. Potrivit unui anunț al diviziei de relații publice a 5th Bomb Wing, publicat pe 30 mai 2025, Forțele Aeriene americane au activat o nouă unitate specializată – Sentinel Site Activation Task Force (SATAF), la baza Minot din Dakota de Nord, semnalând începutul tranziției de la vechiul sistem Minuteman III, aflat în serviciu din 1970, potrivit ArmyRecognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Această inițiativă face parte dintr-un plan amplu de modernizare a componentelor nucleare terestre ale SUA și marchează un punct de cotitură în strategia de descurajare nucleară americană. Sentinel va înlocui cele 400 de rachete Minuteman III desfășurate în prezent la bazele F.E. Warren (Wyoming), Malmstrom (Montana) și Minot (Dakota de Nord), într-un efort logistic și tehnologic de proporții.
Sentinel: un nou standard în tehnologia nucleară
Proiectul Sentinel, cunoscut anterior sub denumirea de Ground Based Strategic Deterrent (GBSD), introduce o generație nouă de ICBM-uri, construite pe o arhitectură modulară și echipate cu tehnologii avansate de securitate cibernetică și protecție împotriva amenințărilor moderne. Rachetele vor fi desfășurate într-o configurație cu un singur focos nuclear, iar primele unități ar urma să intre în serviciu operațional începând cu anul 2029.
Până la finalizarea dezvoltării noului focos W87-1, programul va folosi versiunea existentă W87-0. Administrația Națională pentru Securitate Nucleară (NNSA) lucrează simultan la extinderea capacității de producere a „piezelor nucleare primare” (plutonium pits), cu obiectivul de a atinge 80 de unități pe an până în 2030 – un prag esențial pentru a susține ritmul de livrare al programului.
Modernizare pe scară largă: peste 600 de obiective strategice
Proiectul implică reconstrucția sau modernizarea a peste 600 de obiective militare, inclusiv 450 de silozuri întărite și centre de comandă subterane, distribuite pe o suprafață de circa 100.000 km². Pe lângă cele trei baze de rachete, activități suplimentare de testare, antrenament și suport vor avea loc la Hill AFB (Utah), Camp Guernsey (Wyoming), Utah Test and Training Range și Camp Navajo (Arizona).
Efortul este coordonat de Air Force Nuclear Weapons Center (AFNWC), responsabil pentru întregul ciclu de viață al armamentului nuclear al Forțelor Aeriene. La Minot AFB, noua unitate Detachment 12, condusă de lt. col. Nicholas Conover, se ocupă de lucrările de inginerie civilă și de integrarea dintre actorii militari și partenerii din industrie.
Generalul Thomas A. Bussiere, comandantul Air Force Global Strike Command, a subliniat importanța strategică a bazei Minot și necesitatea unei tranziții „disciplinate și eficiente” către sistemul Sentinel, mai ales în contextul intensificării amenințărilor nucleare din partea Chinei și Rusiei.
Provocări majore: costuri în creștere, întârzieri în testare
În ciuda importanței sale strategice, programul Sentinel se confruntă cu dificultăți semnificative. În ianuarie 2024, Departamentul Apărării a anunțat o creștere cu 37% a costului per rachetă – de la 118 milioane la 162 de milioane de dolari (la nivelul anului 2020) – ceea ce a declanșat o criză Nunn-McCurdy, obligând la revizuirea întregului program și retragerea aprobării pentru Milestone B, etapa-cheie de dezvoltare.
Factorii principali ai acestor întârzieri sunt complexitatea lucrărilor de infrastructură subterană, modernizarea comunicațiilor criptate, implementarea de măsuri cibernetice de protecție și blocajele din lanțul global de aprovizionare. Testul de zbor inaugural pentru Sentinel, programat inițial pentru 2023, a fost amânat pentru 2026 – ceea ce afectează și termenele de dezvoltare ale focoaselor W87-1 și ale vehiculului de reintrare Mk21A (realizat de Lockheed Martin).
Congresul cere continuitate: 400 de ICBM-uri în alertă permanentă
Temerile legate de respectarea calendarului au fost exprimate și de mai mulți membri ai Congresului, care solicită opțiuni alternative, inclusiv prelungirea vieții Minuteman III. Însă Forțele Aeriene resping această variantă, invocând probleme de fiabilitate tot mai frecvente și costuri prohibitive.
Pentru a asigura continuitatea capacității de descurajare, Congresul a impus ca 400 de ICBM-uri să fie menținute permanent în stare de alertă. În plus, s-a cerut dezvoltarea unui plan de încărcare rapidă a focoaselor, în eventualitatea în care numărul de rachete operaționale ar scădea temporar în timpul tranziției.
Un raport din 2023 al Comisiei Congresului pentru Postura Strategică a SUA a sugerat chiar explorarea unor configurații multi-focos sau desfășurarea mobilă a ICBM-urilor, pentru a contracara mai bine amenințările emergente.
