Statele Unite sunt interesate de posibilitatea de a disloca avioane la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, au declarat mai multe surse pentru G4Media.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Discuțiile sunt însă într-un stadiu preliminar și informal, iar până în acest moment nu există o solicitare oficială în acest sens.
Potrivit acelorași surse, o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și aprobată ulterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
În funcție de tipul capacităților militare care ar urma să fie dislocate la Kogălniceanu, ar putea fi necesară și aprobarea Parlamentului.
Discuții și pentru pregătirea echipajelor de tancuri Abrams la Smârdan
În paralel, există discuții pentru dislocarea unui batalion de tancuri în poligonul militar de la Smârdan, în județul Galați, unde ar urma să fie pregătite echipaje europene pentru operarea tancurilor M1A2 Abrams, au mai declarat surse oficiale pentru G4Media.
Planul ar include investiții semnificative în infrastructura poligonului, astfel încât acesta să devină un centru modern de instruire pentru tancuri. Proiectul ar presupune extinderea suprafeței poligonului și construirea unor facilități suplimentare, inclusiv piste și sisteme de antrenament.
Întrebat despre aceste planuri, ministrul Apărării a confirmat pentru G4Media doar că activitățile de instruire continuă în zonă. „Se fac frecvent și constant antrenamente la Smârdan. Sunt investiții în desfășurare și acestea continuă”, a declarat Radu Miruță.
Întrebat dacă numărul militarilor americani care ar urma să fie dislocați la Smârdan ar putea ajunge la 500, ministrul a spus: „Nu pot să confirm”.
Planuri pentru un poligon modern de tancuri
Ambasada Statelor Unite la București anunțase încă din septembrie anul trecut că reprezentanți ai armatei americane au vizitat poligonul de instruire de la Smârdan pentru a evalua dezvoltarea unui centru modern de pregătire pentru tancuri.
Potrivit unui comunicat transmis la acel moment, delegația militară americană și ofițerii Forțele Terestre Române au început planificarea construcției unui poligon capabil să ofere instruire la standarde ridicate pentru unitățile de tancuri. Discuțiile au vizat infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor necesare pentru antrenamente mai realiste și interoperabile.
Context: Reducerea prezenței militare americane din România
În octombrie 2025, Donald Trump a decis retragerea a aproximativ 1.000 de militari americani din România, ca parte a unei strategii de reorientare a resurselor militare ale SUA către regiunea Asia-Pacific.
După această decizie, în România au rămas aproximativ 1.000 de militari americani, împreună cu echipamente militare precum avioane și drone.
Mai multe state europene au evitat implicarea directă în conflictul militar din Iran.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că nu are nevoie de sprijinul naval al Regatului Unit, criticându-l pe premierul britanic Keir Starmer. „Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce noi le-am câștigat deja”, a scris Trump pe rețeaua sa socială.
În schimb, liderul american a lăudat poziția premierului italian Giorgia Meloni, despre care a spus că este dispusă să sprijine Statele Unite și Israelul în conflict.
Italia intenționează să trimită sisteme de apărare aeriană pentru protejarea statelor din Golf împotriva atacurilor iraniene, iar o navă militară italiană urmează să fie trimisă spre Cipru ca parte a unei misiuni europene de protecție a insulei.
În schimb, Germania a exclus participarea militară la conflict. Vicecancelarul Lars Klingbeil a afirmat că ofensiva militară împotriva Iranului „nu este războiul nostru”.
„Spun foarte clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”, a precizat Klingbeil, adăugând că există îndoieli serioase privind legalitatea internațională a unor atacuri aeriene.
O poziție similară a exprimat și președintele Franței, Emmanuel Macron, care a declarat că țara sa nu se va implica în conflict.
„Franța nu face parte din acest război. Nu suntem în luptă și nu ne vom implica”, a spus Macron într-o sesiune de întrebări și răspunsuri pe Instagram.
România încearcă să consolideze relația cu SUA
Într-o analiză publicată de Deutsche Welle, jurnalista Sabina Fati susține că România încearcă să își consolideze relația strategică cu Washingtonul pe fondul escaladării conflictelor din regiune.
Potrivit acesteia, președintele Nicușor Dan ar dori refacerea axei București–Washington într-un moment în care multe state europene sunt reticente față de implicarea militară în Orientul Mijlociu.
Dacă războiul din regiune se extinde, baza militară de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu ar putea deveni un punct logistic important pentru operațiunile americane.
Pista de 3,5 kilometri și infrastructura dezvoltată de US Army Corps of Engineers permit operarea unor aeronave militare de mari dimensiuni. În trecut, bombardiere strategice americane precum B‑52H Stratofortress și B‑1B Lancer au aterizat la Kogălniceanu în cadrul misiunilor Bomber Task Force Europe.
Potrivit analizei, baza de la Marea Neagră ar putea deveni din nou un nod logistic important pentru armata americană, așa cum s-a întâmplat în timpul operațiunilor din Afganistan.
