Starfish Neuroscience, un startup co-fondat de CEO-ul Valve, Gabe Newell, a publicat un articol care dezvăluie primele detalii ale cipului său de interfață creier-computer (BCI- brain-computer interface) raportează TheVerge.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cofondatorul și CEO-ul Valve, Gabe Newell, compania din spatele Half-Life, DOTA 2 și Counter-Strike și a platformei de distribuție a jocurilor pentru PC Steam, a abordat de mult timp ideea că utilizatorul ar trebui să fie conectat la PC direct prin intermediul creierului. A început în urmă cu peste un deceniu, cu psihologi care studiau răspunsurile biologice ale oamenilor la jocurile video. Compania a explorat public ideea interfețelor creier-computer pentru jocuri la GDC în 2019.
Firma propune acum o nouă clasă de interfețe neuronale, minim invazive, care permit accesul simultan la mai multe regiuni ale creierului. Mai mult, un Starfish BCI ar putea fi primul implant complet wireless, fără baterie, dacă totul merge conform planului. Potrivit blogului său, primele cipuri ale startup-ului sunt așteptate să sosească „la sfârșitul anului 2025”. Poate că relația cu Newell înseamnă că tehnologia conexă își va găsi în cele din urmă drumul în căștile și controlerele de gaming.
În raportul său despre știrile Starfish BCI, The Verge notează că fascinația lui Newell pentru BCI a început în urmă cu peste 10 ani și că Valve a luat în considerare cândva adăugarea de monitoare pentru lobii urechii la produsele sale de căști VR. În 2019, Valve a explorat public și BCI-urile pentru jocuri. Mai târziu, în același an, Newell a înființat Starfish Neuroscience, iar acum vedem primele roade, pe măsură ce aceasta iese la lumină.
Obiectivul Starfish este un implant mai mic și mai puțin invaziv decât concurența
Prima postare pe blog a Starfish, observată de Brad Lynch, un observator entuziast al Valve, arată clar că nu vorbim încă despre un implant complet. Această componentă este cipul personalizat de „electrofiziologie” conceput pentru a înregistra activitatea cerebrală (cum ar fi modul în care Neuralink poate „citi gândurile”, astfel încât pacienții să poată interacționa cu computerele) și pentru a stimula creierul pentru diverse terapii, dar Starfish nu susține că a construit deja sistemele necesare pentru a-l alimenta sau componentele necesare pentru a-l introduce în capul unei persoane.
„Așteptăm ca primele noastre cipuri să sosească la sfârșitul anului 2025 și suntem interesați să găsim colaboratori pentru care un astfel de cip ar deschide noi și interesante căi”, scrie neuroinginerul de la Starfish, Nate Cermak, sugerând că Starfish ar putea ajunge să colaboreze cu alte companii pentru alimentare wireless sau chiar pentru implantul cerebral final.
Dar obiectivul, scrie Starfish, este un implant mai mic și mai puțin invaziv decât concurența, unul care poate „permite accesul simultan la mai multe regiuni ale creierului” în loc de un singur loc și unul care nu necesită baterie. Folosind doar 1,1 miliwați în timpul „înregistrării normale”, Starfish spune că poate funcționa în schimb cu transmisie wireless a energiei.
Fișa tehnică actuală a cipului:
- Consum redus de energie: 1,1 mW consum total de energie în timpul înregistrării normale
- Dimensiuni fizice reduse: 2 x 4 mm (BGA de 0,3 mm)
- Capabil atât de înregistrare (vârfuri și LFP), cât și de stimulare (impulsuri bifazice)
- 32 de locații pentru electrozi, 16 canale de înregistrare simultană la 18,75 kHz
- 1 sursă de curent pentru stimularea pe perechi arbitrare de electrozi
- Monitorizare integrată a impedanței și măsurare tranzitorie a tensiunii de stimulare
- Prelucrarea digitală a datelor și detectarea vârfurilor integrate permit dispozitivului să funcționeze prin interfețe wireless cu lățime de bandă redusă.
- Fabricat în procesul TSMC de 55 nm
Spre comparație, N1 de la Neuralink are 1.024 de electrozi pe cele 64 de fire implantate în creier, un cip care consuma în jur de 6 miliwați, o baterie care necesită încărcare wireless periodică, iar implantul complet (nu doar cipul) are o lățime de aproximativ 23 mm și o grosime de 8 mm. Compania condusă de Elon Musk l-a implantat deja la trei oameni; deși unele dintre fire s-au desprins de creierul primului pacient, acesta încă are funcționalitate și a acordat interviuri.
Utilizarea în terapia medicală
Starfish spune că ar putea fi important să se conecteze simultan la mai multe părți ale creierului, în loc de o singură regiune, pentru a aborda probleme precum boala Parkinson. „Există tot mai multe dovezi că o serie de tulburări neurologice implică disfuncții la nivel de circuit, în care interacțiunile dintre regiunile creierului pot fi reglate greșit”, scrie Cermak.
Pe lângă multiplele implanturi cerebrale simultane, site-ul web actualizat al companiei precizează că lucrează la un „dispozitiv de hipertermie de precizie” pentru a distruge tumorile cu căldură țintită și la un sistem de stimulare magnetică transcraniană (TMS) ghidat robotic, care citește creierul, pentru a aborda afecțiuni neurologice precum tulburarea bipolară și depresia.
Startup-ul consideră, de asemenea, că implantul său BCI mai mic și de putere redusă ar putea funcționa cel mai bine conectat simultan la mai multe părți ale creierului. Pentru utilizarea în terapia medicală, această metodologie multi-zonă ar putea aborda problemele creierului uman care afectează mai multe zone ale creierului, cum ar fi boala Parkinson.
Starfish nu este atât de îndrăzneață încât să creadă că poate merge singură cu noul său procesor și sistem BCI. Mai degrabă, blogul său lansează ideea unor colaborări pentru furnizarea și comunicarea wireless a energiei și pentru interfețe neuronale implantate personalizate. De asemenea, recunoaște că „mai sunt multe de făcut aici” și caută angajați, precum și parteneri, pentru a-și spori succesul.
