O echipă de arheologi care desfăşoară cercetări pe malul lacului Ohrid, în Albania, susţine că a scos la iveală cea mai veche aşezare lacustră din Europa, după identificarea unor dovezi ale existenţei unei comunităţi organizate de vânători şi agricultori care trăia în acest loc acum 6.000 – 8.000 de ani, notează joi agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Echipa, formată din cercetători elveţieni şi albanezi, petrece zilnic ore întregi la aproape trei metri adâncime, recuperând cu migală stâlpii de lemn care susţineau odinioară locuinţele. Ei au colectat, de asemenea, oase de animale domestice şi sălbatice, obiecte din cupru şi fragmente ceramice ornamentate cu incizii detaliate.
Satul Lin, mai vechi decât alte așezări similare din Alpi și Mediterana
Profesorul Albert Hafner, de la Universitatea din Berna, a precizat că, deşi au mai fost identificate aşezări similare în regiunile alpine şi mediteraneene, cea descoperită în satul Lin este cu cel puţin 500 de ani mai veche, datând de acum 6.000-8.000 de ani.
„Faptul că aceste vestigii au fost conservate sub apă a permis păstrarea în condiţii bune a materialului organic, ceea ce ne oferă informaţii despre alimentaţia şi practicile agricole ale acestor oameni”, a explicat Hafner.
Un lac milenar și o așezare întinsă
Mai multe studii arată că lacul Ohrid, situat la graniţa dintre Albania şi Macedonia de Nord, este cel mai vechi lac al Europei, cu o vechime estimată la peste un milion de ani. Stabilirea cronologiei aşezării s-a realizat prin datarea cu radiocarbon şi analiza dendrocronologică a stâlpilor de lemn. Au fost colectate peste o mie de mostre din zona sitului, care, potrivit estimărilor, ar fi putut adăposti câteva sute de persoane.
Se estimează că situl se întinde pe aproximativ şase hectare, însă până în prezent, după şase ani de cercetări, a fost excavat doar în proporţie de aproximativ 1%.
Un centru preistoric de răspândire a agriculturii
Potrivit lui Hafner, descoperirile arată că locuitorii acestei aşezări au jucat un rol în răspândirea agriculturii şi a creşterii animalelor în alte părţi ale Europei. „Deşi continuau să fie vânători-culegători, sursa stabilă de hrană venea din agricultură”, a subliniat el.
Arheologul albanez Adrian Anastasi estimează că explorarea completă a sitului ar putea dura zeci de ani. „Felul în care trăiau, se hrăneau, vânau, pescuiau şi modul în care îşi construiseră locuinţele demonstrează că erau foarte ingenioşi pentru vremea respectivă”, a concluzionat Anastasi.
