Într-o conferință de presă care trebuia să fie dedicată unui acord comercial cu Uniunea Europeană, Donald Trump a făcut din nou valuri cu declarațiile sale controversate. Fostul președinte al Statelor Unite a afirmat că turbinele eoliene sunt „o înșelătorie” care „le înnebunește pe balene”, care ucide păsări și chiar oameni. Nu era pentru prima dată când Trump își exprima opoziția față de energia eoliană, dar de data aceasta, el s-a înscris într-un tipar mai larg de teorii conspiraționiste care înfloresc în jurul energiilor regenerabile, anunță TheConversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Specialiștii arată că parcurile eoliene au devenit un teren fertil pentru dezinformare, la fel cum, în secolul al XIX-lea, telefoanele erau suspectate că ar putea transmite boli. Dincolo de exagerări, aceste reacții reflectă anxietăți colective legate de schimbare, combinate cu neîncredere față de guvern, nostalgie după epoca combustibililor fosili și rezistență în fața complexității lumii moderne.
O opoziție cu rădăcini vechi
Deși efectele încălzirii globale provocate de dioxidul de carbon erau deja cunoscute din anii 1950, primele argumente pentru surse regenerabile de energie erau mai degrabă văzute ca un mod de a sparge monopolul companiilor petroliere și al celor din industria cărbunelui.
Dincolo de filme și satire, cum este episodul celebru din The Simpsons, unde Mr. Burns construiește un turn pentru a bloca soarele și a forța populația să cumpere energie nucleară, realitatea a arătat că marile companii de combustibili fosili nu au privit cu ochi buni avansul energiilor regenerabile.
Un episod relevant a avut loc în 2004, când premierul australian John Howard a reunit directorii companiilor de petrol și cărbune într-un grup consultativ menit să „ghideze” tranziția către tehnologii mai curate, în realitate, pentru a încetini dezvoltarea acestora.
În același timp, susținătorii energiei eoliene au avut dificultăți în a câștiga sprijinul public. Centralele pe cărbune sau petrol, minele și câmpurile petroliere erau invizibile pentru ochiul cetățeanului obișnuit, în timp ce turbinele eoliene erau ridicate chiar lângă comunități.
Iar opoziția a fost alimentată de așa-numite „sperietori medicale”, precum „sindromul turbinelor eoliene”, o afecțiune pe care medicii au catalogat-o drept inexistentă, dar care a circulat ani la rând în mass-media și pe internet.
De la mituri la teorii conspiraționiste
Cercetările recente sugerează că opoziția față de parcurile eoliene este mai puțin legată de factori demografici și mai mult de mentalități. În Germania, un studiu coordonat de academicianul Kevin Winter a arătat că înclinația către teorii conspiraționiste este un predictor mult mai puternic al opoziției decât vârsta, sexul, educația sau orientarea politică.
Concluzii similare au reieșit din sondaje desfășurate în SUA, Marea Britanie și Australia. Potrivit cercetătorilor, dacă o persoană crede că schimbările climatice sunt o farsă, atunci este mult mai predispusă să creadă și că turbinele eoliene provoacă pene de curent, poluează apele subterane sau, în cuvintele lui Trump, „le înnebunesc pe balene”.
Problema, spun experții, este că aceste convingeri nu sunt ușor de contrazis prin prezentarea de fapte. „Este mai greu să demontezi o întreagă viziune asupra lumii decât câteva afirmații false”, notează Kevin Winter.
Energia eoliană, simbol al schimbării sociale
Un motiv pentru care parcurile eoliene devin ținta predilectă a conspirațiilor ține de simbolistica lor. Spre deosebire de infrastructura energetică tradițională, care rămâne invizibilă pentru public, turbinele eoliene sunt vizibile, moderne și legate direct de politicile climatice.
În plus, pentru unii oameni, tranziția energetică este greu de acceptat. Tehnologiile fosile au adus prosperitate și un sentiment de control asupra naturii. Dar acum, aceste tehnologii sunt identificate drept cauze ale unor crize globale, precum schimbările climatice. În fața acestei realități, unii reacționează prin ceea ce sociologii numesc „anti-reflexivitate”, refuzul de a reflecta asupra costurilor succeselor din trecut.
Aspectul identitar joacă și el un rol important. În anumite comunități online, preocuparea pentru mediu este ridiculizată ca fiind „slabă” sau „efeminată”. Pentru mulți bărbați din generația „boomer”, în special albi și heterosexuali, exact profilul lui Donald Trump, schimbările aduse de tranziția energetică sunt percepute ca o amenințare la adresa modului de viață cu care au crescut.
Între rezistență și tranziție
În acest context, atacurile lui Trump la adresa „moriștilor de vânt”, așa cum le-a denumit, nu sunt simple excentricități. Ele exprimă un curent de gândire prezent în multe societăți, unde schimbarea este întâmpinată cu suspiciune, iar noile tehnologii devin țapi ispășitori pentru anxietăți mai profunde.
