O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a identificat, în roci extrem de vechi din Groenlanda, Canada și Hawaii, o semnătură chimică ce ar putea proveni din „proto-Pământ”, planeta tânără care a existat înainte ca un impact colosal, produs acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, să îi schimbe complet compoziția, informează Phys.org.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă Nature Geoscience, oferă ceea ce cercetătorii descriu drept „prima dovadă directă” a faptului că urme din planeta originală au fost conservate până în prezent.
Povestea unei lumi dispărute
La începutul istoriei Sistemului Solar, materia predominantă era formată dintr-un nor de gaz și praf cosmic care s-a condensat treptat în mici corpuri solide, precursorii planetelor. Din acest amestec s-a format și un „proto-Pământ”, o lume fierbinte și acoperită de lavă.
Mai puțin de 100 de milioane de ani mai târziu, planeta a fost lovită de un corp ceresc de mărimea lui Marte. Impactul a topit complet proto-Pământul, i-a amestecat interiorul și i-a modificat compoziția chimică. În urma coliziunii s-au format Terra așa cum o știm azi și, cel mai probabil, Luna.
Timp de decenii, oamenii de știință au presupus că nicio urmă din planeta inițială nu ar fi supraviețuit. Descoperirea echipei MIT contrazice însă această idee.
O amprentă chimică de la începutul lumii
„Este poate prima dovadă directă că materiale din proto-Pământ au fost conservate până azi. Vedem o bucățică din planeta de dinaintea coliziunii uriașe. Este incredibil”, spune Nicole Nie, profesor la Departamentul de Științe ale Pământului și Planetare al MIT.
Cercetătorii au identificat în mostrele de rocă un dezechilibru subtil în izotopii de potasiu, o „semnătură” chimică diferită de cea a oricărui material cunoscut de pe Pământul modern.
Mai exact, rocile prezentau un deficit ușor de potasiu-40, un izotop radioactiv rar. Această diferență minusculă nu putea fi explicată prin procese geologice obișnuite, ceea ce i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că mostrele ar putea proveni din straturi de materie primordială, rămase neatinse de transformările ulterioare ale planetei.
Când chimia devine cronologie cosmică
Echipa MIT a comparat semnătura izotopică a rocilor cu cea a sute de meteoriți. În urma analizelor și a simulărilor numerice, cercetătorii au ajuns la concluzia că rocile cu deficit de potasiu-40 trebuie să provină din proto-Pământ.
„Aceste materiale sunt literalmente construite diferit față de restul planetei. Compoziția lor sugerează că provin din materia care a stat la baza formării Pământului, înainte de impactul gigantic”, afirmă Nie.
O piesă lipsă în colecția de meteoriți
Interesant este că semnătura chimică descoperită nu se potrivește exact cu niciun meteorit cunoscut. Asta ar putea însemna că tipul de material din care s-a format Pământul nu a fost încă găsit în colecțiile geologice.
„Am încercat mereu să reconstruim compoziția originală a Pământului pe baza meteoriților existenți. Dar studiul nostru arată că povestea e incompletă. Există materiale originare pe care nu le-am descoperit încă”, explică Nie.
