Grindina lovește tot mai des și cu forță tot mai mare, provocând pagube de miliarde de dolari anual doar în Statele Unite. De la culturi agricole distruse la acoperișuri perforate și mașini avariate, efectele sunt vizibile, dar cauzele rămân în mare parte necunoscute, relatează Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Ce face ca unele furtuni să producă bolovani de gheață cât mingea de baseball, în timp ce altele lasă în urmă doar gheață măruntă?
Pentru a găsi răspunsul, zeci de oameni de știință participă la cea mai amplă campanie de cercetare meteo dedicată grindinei din ultimele patru decenii în SUA. Timp de șase săptămâni, echipe de specialiști urmăresc furtuni violente în regiunile centrale ale Americii, în cadrul proiectului ICECHIP, coordonat de cercetătoarea Rebecca Adams-Selin.
Trebuie să găsim soluții, avertizează specialiștii
Grindina se formează atunci când picăturile de ploaie sunt purtate de curenți ascendenți în straturile reci ale atmosferei, unde îngheață. Apoi, pe măsură ce sunt împinse în sus și în jos de vânt, acumulează noi straturi de gheață. Dar exact cum și de ce unele ajung la dimensiuni uriașe este încă o enigmă.
Pentru a o dezlega, cercetătorii folosesc metode inedite, de la panouri cu senzori de presiune care măsoară energia impactului grindinei, la drone ca cele din filmul Twisters și chiar dispozitive tip „pâlnie-congelator” pentru colectarea bolovanilor de gheață.
Scopul final: anticiparea mai precisă a riscurilor și proiectarea unor măsuri de protecție mai eficiente – de la acoperișuri rezistente, la plase pentru livezi sau panouri solare ajustate pentru a devia gheața. „Pierderile cresc exponențial de la an la an. Nu mai putem continua așa, trebuie să găsim soluții”, avertizează meteorologul Ian Giammanco, expert în daune provocate de fenomene extreme.
Schimbările climatice ar putea amplifica fenomenul
Îngrijorător este că schimbările climatice ar putea amplifica fenomenul. Deși temperaturile mai ridicate ar putea topi grindina înainte de a atinge solul, modelele climatice arată și o intensificare a curenților ascendenți, ceea ce ar favoriza formarea grindinei mai mari.
Totuși, proiectul ICECHIP se confruntă cu un viitor incert. Finanțat de Fundația Națională pentru Știință, acesta a fost deja afectat de tăieri bugetare decise de administrația Trump. Campania actuală a primit fonduri – aproximativ 11 milioane de dolari – dar viitoarele etape sunt în pericol.
În paralel, cercetătorii ICECHIP suplinesc și lipsurile Serviciului Național de Meteorologie, care nu mai dispune de resurse pentru a lansa baloane meteorologice. Echipele din teren au lansat sute de baloane proprii, iar datele sunt puse la dispoziția meteorologilor oficiali.
Dar această colaborare este doar temporară. „Totul se încheie la final de iunie”, spune meteorologul Victor Gensini. Întrebările despre grindină vor rămâne — și, poate, și riscurile.
