Pandemia de COVID-19 a accelerat îmbătrânirea creierului, comparativ cu nivelul înregistrat înainte de pandemie, arată un nou studiu realizat pe aproape 1.000 de persoane. Fenomenul s-a produs chiar și la cei care nu au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2, relatează Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Accelerarea îmbătrânirii cerebrale a fost observată prin modificări structurale în imaginile cerebrale și a fost mai evidentă în cazul persoanelor vârstnice, bărbaților și celor proveniți din medii defavorizate.
Cu toate acestea, testele cognitive au indicat un declin al agilității mentale doar în cazul participanților care suferiseră de COVID-19, ceea ce sugerează că îmbătrânirea cerebrală accelerată nu se traduce automat prin tulburări de memorie sau gândire.
„Studiul subliniază cât de semnificativ a fost impactul mediului pandemic asupra sănătății mintale și neurologice”, afirmă Mahdi Moqri, biolog computațional specializat în procesele de îmbătrânire la Harvard Medical School. Nu este clar dacă această îmbătrânire accelerată a creierului este reversibilă, întrucât cercetarea s-a bazat pe imagini cerebrale din doar două momente diferite.
Efectele pandemiei asupra creierului
Studiile anterioare sugerau deja că infecția cu SARS-CoV-2 poate agrava degenerarea neuronală și declinul cognitiv, mai ales la vârstnici. Însă puține cercetări au analizat dacă perioada pandemiei în sine, marcată de izolare socială, stres și schimbări de stil de viață, a influențat și ea procesul de îmbătrânire cerebrală.
Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii conduși de Ali-Reza Mohammadi-Nejad de la Universitatea din Nottingham au analizat date din UK Biobank, un program de monitorizare biomedicală pe termen lung. Aceștia au utilizat scanări cerebrale de la 15.334 de adulți sănătoși, cu vârsta medie de 63 de ani, și au antrenat modele de inteligență artificială pentru a estima „vârsta creierului” în funcție de trăsăturile structurale ale acestuia.
Apoi au aplicat aceste modele pe un alt eșantion de 996 de persoane care fuseseră scanate de două ori, la un interval de câțiva ani. Cei care avuseseră una dintre scanări înainte de pandemie și cealaltă după au fost comparați cu un grup de control, format din persoane scanate exclusiv înainte de pandemie.
Rezultatul? Creierul celor care trecuseră prin perioada pandemică îmbătrânise în medie cu 5,5 luni mai mult decât al celor din grupul de control, indiferent dacă fuseseră infectați sau nu.
„Sănătatea creierului este influențată nu doar de boală, ci și de mediul nostru de zi cu zi”, subliniază Mohammadi-Nejad.
Factori de risc și impact social
Îmbătrânirea accelerată a fost mai pronunțată în cazul bărbaților și al vârstnicilor, grupuri cunoscute pentru o vulnerabilitate neurologică mai mare în condiții de stres. De asemenea, persoanele confruntate cu dificultăți precum șomajul, venituri reduse sau probleme de sănătate au prezentat o degradare mai rapidă a structurii cerebrale, ceea ce sugerează că stresul socio-economic are un impact direct asupra creierului.
Testele cognitive realizate pe participanții care le-au completat la ambele scanări au arătat că doar cei infectați cu SARS-CoV-2 între cele două momente au suferit un declin al flexibilității mentale și al vitezei de procesare. Cu alte cuvinte, schimbările structurale ale creierului observate la ceilalți nu par să fi fost suficient de profunde pentru a afecta clar funcțiile cognitive.
„Unele modificări nu declanșează simptome, iar altele se manifestă doar după mulți ani”, explică Mohammadi-Nejad.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili o legătură de cauzalitate
Deși rezultatele sunt considerate „convingătoare”, Agustín Ibáñez, neurolog la Universitatea Adolfo Ibáñez din Santiago, afirmă că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili o legătură de cauzalitate. El susține că cercetările viitoare ar trebui să includă informații despre sănătatea mintală, izolarea și stilul de viață, pentru a înțelege mai bine mecanismele care duc la îmbătrânirea cerebrală accelerată și cum variază acestea în funcție de contextul social.
Mohammadi-Nejad și echipa sa plănuiesc acum să investigheze aceste mecanisme și să determine dacă efectele observate sunt de durată. Într-o lume în care crizele globale afectează sănătatea publică dincolo de aspectele medicale, studiul vine ca un nou semnal de alarmă: nu doar corpurile noastre, ci și creierele noastre resimt presiunea unei pandemii.
