O echipă internațional de cercetători testează o tehnologie care ar putea schimba regulile jocului în imunologie. Ideea este simplă, dar este una revoluționară… dacă putem identifica ADN-ul responsabil pentru un anticorp eficient, atunci oricine ar putea fi determinat să îl producă direct în propriul organism, se arată în studiul publicat în revista Nature Medicine, citat de Ars Technica.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Rezultatele preliminare ale unui studiu clinic, realizat pe 44 de voluntari, sugerează că acest scenariu science-fiction ar putea deveni realitate.
Cum funcționează „rețeta genetică” pentru anticorpi
În mod normal, corpul nostru produce anticorpi ca răspuns la o infecție sau la o vaccinare. Unii dintre aceștia sunt deosebit de eficienți (anticorpi neutralizanți largi), și sunt capabili să blocheze nu doar o tulpină a virusului, ci și variantele sale. Problema este că nu toți oamenii îi dezvoltă, și cu siguranță nu suficient de repede pentru a preveni infectarea.
Cercetătorii au încercat în trecut să administreze direct acești anticorpi, prin injecții, o strategie folosită deja împotriva Ebola și în primele luni ale pandemiei COVID-19. Însă această metodă este scumpă și oferă doar o protecție temporară.
Noua abordare schimbă paradigma. În loc să injecteze anticorpi gata făcuți, oamenii de știință injectează ADN-ul care codifică anticorpii. Celulele corpului devin astfel mici „fabrici biologice”, capabile să-i producă singure.
ADN plus electricitate
Pentru a introduce ADN-ul în celule, cercetătorii au folosit o tehnică numită electroporare, o injecție urmată de scurte impulsuri electrice care fac membrana celulei mai permeabilă, ceea ce permite ADN-ului să pătrundă. ADN-ul este stocat într-un mic inel numit plasmid, o formă stabilă care rezistă suficient pentru ca organismul să înceapă producția de anticorpi.
Rezultatele, confrom concluziilor studiului, sunt promițătoare. La aproape toți participanții, anticorpii generați au rămas stabili timp de cel puțin 72 de săptămâni, perioada maximă de monitorizare a studiului. Chiar și dozele cele mai mici au produs un nivel consistent de anticorpi eficienți împotriva virusului SARS-CoV-2.
Efectele adverse au fost minore: dureri musculare la locul injectării, roșeață sau formarea unei cruste. Doar o singură persoană a acuzat dureri moderate timp de două zile.
De la promisiune la provocare
Totuși, drumul până la aplicarea pe scară largă este lung. Identificarea anticorpilor „universali” după apariția unui nou virus poate dura luni. În plus, echipamentele care combină injecția cu impulsuri electrice nu sunt disponibile peste tot, mai ales în țările cu infrastructură medicală limitată.
Mai există și un risc evolutiv. Folosirea masivă a unor anticorpi foarte eficienți ar putea forța virusurile să dezvolte forme care să scape de sub acțiunea lor.
Dar poate cel mai dificil obstacol va fi cel social. După teoriile conspiraționiste legate de vaccinurile ARN din pandemie, ideea injectării de ADN ar putea stârni și mai multe temeri nefondate.
O nouă eră a medicinei preventive
Chiar și așa, tehnologia marchează un pas important spre o imunizare mai rapidă și mai personalizată. În loc să așteptăm ani pentru un vaccin clasic, am putea trimite „codul genetic” al unui anticorp oriunde în lume, gata de utilizare.
Dacă studiile ulterioare confirmă siguranța și eficiența metodei, omenirea ar putea fi mai bine pregătită ca niciodată pentru următoarea pandemie, nu cu seringi pline de anticorpi, ci cu ADN-ul care îi face posibili.
