Noi cercetări au identificat o posibilă atmosferă în jurul unei planete de dimensiunea Pământului aflată la distanţa de aproximativ 40 de ani lumină, transmite luni DPA, citată Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
O echipă de cercetători de la Universitatea St Andrews a publicat luni un studiu asupra planetei TRAPPIST-1e în revista Astrophysical Journal Letters, în care se precizează că la suprafaţa planetei ar putea fi oceane sau gheaţă.
Rolul Telescopului Spațial James Webb
Conform autorilor, Telescopul Spaţial James Webb (JWST) reprezintă instrumentul care poate confirma existenţa atmosferei în jurul planetei TRAPPIST-1e. În cadrul unui proiect internaţional major, cercetătorii au desfăşurat primele observaţii cu JWST în căutarea unei atmosfere şi a datelor care să indice eventuala existenţă a unor condiţii propice vieţii la suprafaţa lui TRAPPIST-1e, cea de-a patra planetă din sistemul piticei roşii TRAPPIST-1, ce este aflată la distanţa potrivită faţă de stea pentru ca să poată exista viaţa la suprafaţa sa.
Planeta 1e este deosebit de interesantă pentru că la suprafaţa ei este posibilă prezenţa apei în stare lichidă, dar doar cu condiţia ca această planetă să aibă o atmosferă.
Rezultatele iniţiale indică mai multe scenarii potenţiale, inclusiv posibilitatea existenţei unei atmosfere pe TRAPPIST-1e. Aceste descoperiri reprezintă un moment semnificativ în căutarea unor condiţii locuibile dincolo de Pământ.
Provocările observațiilor
„TRAPPIST-1e a fost considerată mult timp una dintre cele mai bune planete candidate din zona locuibilă pentru a căuta o atmosferă. Dar când observaţiile noastre au apărut în 2023, ne-am dat seama rapid că steaua pitică roşie a sistemului contamina datele noastre în moduri care au făcut căutarea unei atmosfere extrem de dificilă”, a declarat Dr. Ryan MacDonald, lector în planete extrasolare la Şcoala de Fizică şi Astronomie a Universităţii St Andrews.
Cercetătorii au îndreptat puternicul instrument NIRSpec (Near-Infrared Spectrograph) al JWST spre sistem în timp ce planeta 1e trecea prin faţa stelei sale. Lumina stelară care trece prin atmosfera planetei, dacă există una, va fi parţial absorbită, iar modificările corespunzătoare ale spectrului luminos care ajunge la JWST le indică astronomilor ce substanţe chimice se află în compoziţia atmosferei.
Dar astronomii trebuie să ia în considerare cu atenţie şi petele stelare, pete create de câmpurile magnetice locale de pe suprafeţele stelelor, provenite de la steaua pitică roşie.
Echipa a petrecut peste un an corectând cu atenţie datele pentru a le exclude pe cele „contaminate” de stea înainte de a-şi putea concentra atenţia asupra atmosferei planetei.
Ipoteze și pași următori
„Vedem două explicaţii posibile. Cea mai interesantă posibilitate este ca TRAPPIST-1e să aibă o aşa-numită atmosferă secundară care conţine gaze grele precum azotul. Dar observaţiile noastre iniţiale nu pot exclude încă o rocă goală, fără atmosferă”, a adăugat MacDonald, care a contribuit la analiza spectrală a planetei TRAPPIST-1e.
Cercetătorii obţin acum observaţii suplimentare ale planetei 1e prin intermediul JWST, observaţii menite să permită o căutare mai profundă a unei atmosfere. Cu fiecare tranzit suplimentar prin faţa stelei sale, conţinutul atmosferic devine mai clar.
„În anii următori vom trece de la patru observaţii JWST ale TRAPPIST-1e la aproape 20, în sfârşit avem telescopul şi instrumentele necesare pentru a căuta condiţii locuibile în alte sisteme stelare, ceea ce face ca prezentul să fie una dintre cele mai interesante perioade pentru astronomie”, a mai susţinut Dr. Ryan MacDonald.
