Tot felul de teorii și ipoteze au fost formulate despre 3I/ATLAS, al treilea obiect interstelar cunoscut descoperit până acum. Unele dintre ele au fost simple teorii conspiraționiste, cum că ar fi o navă extraterestră, în timp ce altele au fost propuneri bine argumentate, precum ideea de a folosi sonde aflate pe Marte pentru a observa cometa în timpul trecerii sale pe lângă Planeta Roșie, afirmă Universe Today.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un nou studiu, semnat de Samuel Grand (Institutul Meteorologic Finlandez) și Geraint Jones (Agenția Spațială Europeană – ESA), acceptat pentru publicare în Research Notes of the American Astronomical Society și disponibil ca preprint pe arXiv, propune o altă abordare ingenioasă. Este vorba despre folosirea a două sonde spațiale deja aflate în drum spre destinații complet diferite, pentru a detecta eventualii ioni proveniți din spectaculoasa coadă a obiectului interstelar, formată pe măsură ce acesta se apropie de Soare.
Cele două sonde sunt Hera și Europa Clipper, ambele aflate în prezent pe traiectorii separate în Sistemul Solar. Hera, misiunea ESA, se îndreaptă către sistemul binar de asteroizi Didymos–Dimorphos, lovit de sonda americană DART în 2022. În schimb, Europa Clipper, o misiune NASA, are ca destinație luna Europa a lui Jupiter, pentru a-i studia stratul de gheață și posibila existență a unui ocean subteran.
O coincidență cosmică
Dintr-o pură întâmplare astronomică, ambele nave vor trece în spatele lui 3I/ATLAS („downwind”) în următoarele două săptămâni. Hera va avea fereastra optimă între 25 octombrie și 1 noiembrie, iar Europa Clipper între 30 octombrie și 6 noiembrie.
Evident, câteva săptămâni nu sunt suficiente pentru a pregăti un experiment complex pe care niciuna dintre nave nu a fost proiectată să-l realizeze. Dar, de multe ori, știința înseamnă să valorifici oportunitățile neprevăzute, iar acestea ar putea fi cele mai bune ocazii de a studia coada unui comet interstelar.
O coadă impresionantă, plină de apă și ioni
De la descoperirea sa, în iunie 2025, cometa 3I/ATLAS a dezvoltat o coadă tot mai lungă, alimentată de degajarea de gheață și de ioni în spațiu. Observațiile recente au indicat „erupții” intense de vapori, semn al unei activități puternice, care lasă în urmă un nor de particule de gheață și de ioni.
În prezent, cometa a ieșit deja din câmpul vizual al telescoapelor de pe Pământ, însă coada sa va continua să crească până la atingerea periheliului, punctul cel mai apropiat de Soare, în data de 29 octombrie.
Modele numerice și estimări de traiectorie
Ajungerea „în coadă” nu este la fel de simplă ca o trecere pe linia de mișcare a cometei. Vântul solar împinge particulele aruncate într-o direcție curbată, departe de Soare, ceea ce complică foarte mult calculele privind poziția exactă a norului ionic.
Pentru a estima traiectoria optimă, cercetătorii au folosit un model numit Tailcatcher, care simulează deplasarea ionilor în funcție de viteza vântului solar. Modelul a permis calcularea „distanței minime de trecere” pentru fiecare navă față de axa centrală a cozii, aproximativ 8,2 milioane km pentru Hera și 8 milioane km pentru Europa Clipper.
Chiar și la aceste distanțe, navele ar putea detecta ioni proveniți din coadă, deoarece aceștia se pot întinde pe milioane de kilometri în cazul cometelor extrem de active, cum este 3I/ATLAS.
Europa Clipper, singura cu instrumente potrivite
Planul are, totuși, o limitare majoră. Hera nu dispune de instrumente capabile să detecteze ioni sau structura magnetică a câmpului solar perturbat de cometă. În schimb, Europa Clipper este perfect echipată pentru o astfel de observație. Sonda dispune de un magnetometru și un instrument de măsurare a plasmei, ideale pentru detectarea directă a ionilor și a variațiilor câmpului magnetic.
Totul depinde însă de reacția echipelor de control. Dacă operatorii misiunilor reușesc să pregătească instrumentele la timp, aceste două sonde ar putea deveni primele din istorie care să observe direct coada unei comete interstelare, o realizare științifică majoră, deși complet neprevăzută în obiectivele lor inițiale.
