Paleontologi de la Universitatea din Bucureşti și de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta au descoperit o nouă specie de dinozaur în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, informează Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dinozaurul erbivor, care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a fost denumit Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat recent în revista Journal of Systematic Palaeontology. Cercetările arată că această specie era înrudită cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia. Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, denumit Telmatosauridae, care a evoluat pe insulele sud-est europene în Cretacicul târziu.
Faunele insulare europene din acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior
„Analizele filogenetice sugerează că hadrosauroidele, inițial dezvoltate în Asia, au ajuns în Europa prin mai multe valuri de migrație. Unul dintre acestea a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă faptul că faunele insulare europene din acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, explică Zoltan Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din Bucureşti și coordonatorul echipei de cercetare românești.
Fosilele provin dintr-un sit recent identificat lângă satul Vălioara, în vestul Bazinului Haţegului. Aici au fost descoperite fragmente ale scheletului unui hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept „dinozauri cu cioc de rață”. Fosilele, recuperate din depozitele Formațiunii Densuş-Ciula, datează din Cretacicul târziu.
Analiza comparativă a fost esențială pentru interpretarea corectă a noilor descoperiri
Gabor Botfalvai, de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, explică faptul că situl a fost identificat în 2022, după ce lucrările de amenajare a unui drum forestier au expus straturi de rocă cu fragmente fosile. Cercetările ulterioare au demonstrat că acestea aparțineau aceluiași individ, nu doar resturi izolate.
„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv craniul și membrele, sunt foarte rare în Bazinul Haţegului, mai ales pentru hadrosauroide. De obicei se găsesc doar fosile izolate, atribuite automat lui Telmatosaurus, motiv pentru care analiza comparativă a fost esențială pentru interpretarea corectă a noilor descoperiri”, precizează Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” și coautor al studiului.
Bazinul Haţegului, unul dintre cele mai importante situri europene pentru studiul dinozaurilor
Bazinul Haţegului rămâne unul dintre cele mai importante situri europene pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Descoperirile recente oferă oportunitatea de a apropia publicul de cercetările științifice desfășurate în zonă și subliniază rolul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului în înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
Geoparcul acoperă întreaga Ţară a Haţegului și face parte din Rețeaua Globală a Geoparcurilor UNESCO, care reunește 229 de teritorii din 50 de țări. Administrarea statutului de geoparc internațional este asigurată de Universitatea din Bucureşti.
