O stea aflată în etapă a existenței sale ar fi putut trimite raze cosmice către Pământ acum aproximativ 10 milioane de ani, iar cercetătorii încearcă acum să identifice vinovata acestei „catastrofe” interstelare. Studiile recente sugerează că urmele acestui eveniment s-ar afla adânc sub Oceanul Pacific, iar telescopul spațial Gaia ajută la restrângerea listelor posibilelor stele implicate, informează NewScientist.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
La începutul acestui an, Dominik Koll, cercetător la Centrul Helmholtz de Cercetare din Dresda-Rossendorf, Germania, și echipa sa au descoperit un fragment de beriliu radioactiv, la circa 5 kilometri sub Pacific. Datarea arată că acesta are puțin peste 10 milioane de ani. Interesant este că beriliul se formează doar atunci când razele cosmice lovesc atmosfera Pământului, ceea ce i-a făcut pe cercetători să presupună că o supernovă ar fi putut fi sursa acestuia.
„Existau și alte explicații posibile,cum ar fi o protecție magnetică mai slabă a Pământului sau curenți oceanici mai puternici de la poli, dar supernova rămâne cea mai plauzibilă ipoteză”, spune Koll.
O șansă de 70% pentru existența unei supernove
Pentru a identifica sursa exactă, Efrem Maconi de la Universitatea din Viena și colegii săi au folosit datele furnizate de telescopul spațial Gaia, care a cartografiat miliarde de stele din Calea Lactee și le-a urmărit traiectoriile.
Cercetătorii au analizat orbitele a circa 2.700 de roiuri stelare în raport cu Soarele în ultimele 20 de milioane de ani și au calculat probabilitatea ca acestea să fi generat o supernovă.
Rezultatul? Există o șansă de 70% ca o stea să fi explodat la aproximativ 300 de ani-lumină de Pământ în momentul în care s-a format fragmentul de beriliu.
Descoperirile se potrivesc cu alte dovezi geologice
Dintre posibilele surse, cea mai probabilă este grupul relativ tânăr ASCC 20, situat la circa 200 de ani-lumină, urmat de roiul OCSN 61. Alte indicii vin din poziția Sistemului Solar acum 10 milioane de ani, care se afla într-o zonă densă a galaxiei, scufundată într-un val uriaș de gaz, praf și stele, numit Valul Radcliffe.
„Acest lucru merită investigat mai departe. Nu putem exclude complet supernova, iar descoperirile sunt intrigante”, a declarat Koll.
Cercetătorii subliniază că vor fi necesare modele suplimentare ale mișcării stelelor pentru a confirma dacă o supernovă a fost cu adevărat responsabilă.
Totuși, descoperirile se potrivesc cu alte dovezi geologice, care arată un vârf de izotopi radioactivi depuși de praful cosmic acum circa 7,5 milioane de ani.
Praful se deplasează mult mai lent decât razele cosmice, ceea ce sugerează că beriliul radioactiv ar fi putut ajunge pe Pământ imediat după impactul razelor cosmice, în timp ce praful generat de supernovă ar fi ajuns câteva milioane de ani mai târziu.
