Un nou studiu care modelează ultimii 4 milioane de ani din călătoria obiectului 3I/ATLAS prin Calea Lactee, sugerează că vizitatorul interstelar a venit de foarte, foarte departe, posibil din zona de frontieră a nucleului galactic unde se întâlnesc cele mai vechi şi cele mai tinere stele ale galaxiei, transmite marţi Live Science, potrivit Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dacă acesta este cazul, obiectul ar putea fi o relicvă a galaxiei timpurii, fiind cu miliarde de ani mai bătrân decât Soarele şi Pământul, conform studiului ce a fost publicat în baza de date online preprint arXiv.
Observaţii şi dimensiuni
Observat pentru prima dată la sfârşitul lunii iunie şi confirmată de NASA la începutul lunii iulie, 3I/ATLAS este un obiect ciudat a cărui viteză uimitoare şi traiectorie ciudată indică faptul că provine dintr-un sistem stelar dincolo de al nostru. Este doar al treilea obiect interstelar detectat vreodată – după 1I/’Oumuamua şi 2I/Borisov – şi pare a fi cel mai mare de până acum, estimările recente plasându-l undeva între 4,8 şi 11,2 kilometri lungime.
Acest vizitator cosmic trece în prezent prin sistemul nostru solar interior, finalizând o apropiere de Marte vineri (3 octombrie) şi fiind pregătit să facă cea mai scurtă trecere pe lângă Soare pe 30 octombrie, potrivit NASA. După aceea, se va îndrepta din nou spre spaţiul interstelar, trecând pe lângă Jupiter în martie 2026, înainte de a dispărea definitiv din vedere. Conform astronomilor, obiectul nu reprezintă o ameninţare pentru Pământ.
Provine din marginea galactică?
Deşi traiectoria imediată a lui 3I/ATLAS este uşor de prezis, este mult mai dificil să se determine de unde a venit.
Călătorind cu aproximativ 210.000 km/h, un record pentru obiectele interstelare, acest obiect a accelerat timp de milioane, dacă nu miliarde, de ani. Acest lucru îl face vulnerabil la atracţiile gravitaţionale ale unui număr mare de stele din Calea Lactee. Aşa cum NASA foloseşte influenţa gravitaţională a planetelor sistemului nostru solar pentru a trimite sonde spaţiale pe diferite orbite, 3I/ATLAS ar fi putut fi uşor deviat de traiectoria sa iniţială de gravitaţia stelelor masive care intervin în calea sa.
Folosind date de la telescopul spaţial Gaia, acum retras al Agenţiei Spaţiale Europene, autorii studiului au urmărit traiectoria cometei înapoi în timp, cu 4,27 milioane de ani în urmă, şi au identificat 62 de stele din apropiere pe care obiectul interstelar le-a întâlnit probabil pe parcurs. Folosind datele de înaltă definiţie ale Gaia despre mişcările, vitezele şi dimensiunile stelelor, autorii studiului au concluzionat că niciuna dintre ele nu a modificat semnificativ orbita cometei – sugerând că aceasta nu provine din apropierea noastră relativă.
„Am descoperit că niciuna dintre stelele din vecinătatea solară nu poate explica traiectoria şi viteza mare a cometei 3I/ATLAS”, a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, autorul principal al studiului, Xabier Perez-Couto, cercetător în astrofizică la Universitatea din Coruna, Spania. Doar o stea din apropiere, care măsoară aproximativ 70% din masa soarelui, pare să fi influenţat traiectoria cometei, dar doar într-o măsură neglijabilă, au adăugat cercetătorii în lucrarea lor.
Acest lucru a determinat echipa să postuleze că „3I/ATLAS este un obiect foarte vechi, care călătoreşte de (miliarde de ani) şi că originea sa aparţine marginii discului (galactic)”, a spus Perez-Couto.
Context galactic
Galaxiile spiralate precum Calea Lactee îşi împart stelele între un disc subţire şi un disc gros. Trecând prin nucleul galactic, se crede că discul subţire, mai tânăr şi mai mic, conţine marea majoritate a stelelor şi a gazelor de formare a stelelor din Calea Lactee – majoritatea fiind bogate în elemente mai grele decât hidrogenul şi heliul, preluate de la generaţiile mai vechi de stele care au trăit şi au murit înaintea lor. Prin contrast, discul gros, mai lat, înfăşurat în jurul marginilor discului subţire, şi-a încetat de mult formarea stelară. Acesta conţine un eşantion mai mic – dar mult mai vechi – de stele sărace în metale grele, potrivit Universităţii de Tehnologie Swinburne din Australia.
Dacă obiectul 3I/ATLAS a provenit într-adevăr de la marginea acestor două discuri, ar putea însemna că este incredibil de vechi – potenţial de 10 miliarde de ani, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul vârstei Soarelui nostru, vechi de aproximativ 4 miliarde de ani.
Autorii recunosc limitele studiului lor. Analizând stelele din apropiere, analiza ia în considerare doar câteva milioane de ani din lunga istorie a obiectului 3I/ATLAS, ceea ce face ca originea sa exactă să fie încă extrem de incertă. Pe măsură ce 3I/ATLAS continuă să străbată sistemul solar, instrumentele ştiinţifice de pe Pământ şi Marte, precum şi cele de pe orbita lui Jupiter, vor avea în curând şansa de a-l studia mult mai detaliat. Dezvăluirea compoziţiei obiectului interstelar va oferi indicii esenţiale despre locul său de naştere cosmic – şi va deschide potenţial o fereastră de studiu spre trecutul îndepărtat al galaxiei noastre.
