Când auzim de intoxicația cu plumb, ne gândim adesea la poluarea modernă, vopsele vechi sau țevile de apă corodate. Însă un studiu recent, publicat în Science Advances, arată că strămoșii noștri au fost expuși la această substanță toxică timp de milioane de ani, iar aceasta ar fi putut juca un rol neașteptat în evoluția creierului uman, potrivit The Conversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Cercetătorii de la Southern Cross University au analizat dinți fosilizați ai oamenilor și ai altor specii străvechi, recuperați din Africa, Asia și Europa, unii având până la două milioane de ani vechime. Prin intermediul unor lasere extrem de precise, fiecare dinte a fost scanat strat cu strat, ca și cum s-ar fi citit inelele unui copac. Rezultatele au arătat urme repetate de plumb, semn că expunerea nu era întâmplătoare, ci o constantă în viața strămoșilor noștri.
Plumbul nu provenea din minerit sau alte activități umane recente
Surprinzător, plumbul nu provenea din minerit sau alte activități umane recente, ci din surse naturale: praf vulcanic, soluri bogate în minerale și ape subterane ce străbăteau roci cu plumb. În perioade de secetă sau lipsă de hrană, oamenii ar fi putut consuma plante și rădăcini care absorb plumbul din sol, sau să caute apă în zone cu concentrații mai mari de plumb.
Pentru a înțelege impactul asupra creierului, cercetătorii au creat organoide cerebrale, mici versiuni de țesut cerebral uman, folosind celule stem. Unele organoide au primit o versiune modernă a genei NOVA1, altele una arhaică, similară cu cea a neanderthalienilor. Expunerea la cantități mici de plumb a arătat diferențe importante. Organoidele cu gena antică prezentau stres, conexiuni neuronale slabe și perturbări în circuitele asociate comunicării și comportamentului social, în timp ce organoidele cu gena modernă au fost mult mai rezistente.
Studiul sugerează că, de-a lungul evoluției, oamenii moderni au dezvoltat o protecție înnăscută împotriva efectelor plumbului, fapt care demonstrază modul în care mediul a influențat adaptarea genetică și dezvoltarea creierului.
Intoxicația cu plumb rămâne un pericol major
Descoperirea oferă un nou context pentru o problemă modernă… intoxicația cu plumb rămâne un pericol major. Estimările UNICEF arată că unul din trei copii din lume are niveluri de plumb în sânge suficient de ridicate pentru a provoca daune. Studiind cum au reacționat strămoșii noștri la expunerea naturală, putem învăța cum să creăm un viitor mai sănătos și mai rezistent pentru generațiile următoare.
