Un videoclip live pe YouTube cu un robot care explorează fundul marin din Atlanticul de Sud, prezentând corali şi peşti nemaivăzuţi până acum, însoţit de comentarii din partea echipei de expediţie: argentinienii sunt fascinaţi şi vor să vadă mai multe conţinuturi de acest fel, informează joi AFP, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
O misiune ştiinţifică argentiniano-americană explorează pentru prima dată canionul subacvatic Mar del Plata, care se află în dreptul oraşului de pe litoral cu acelaşi nume, la 400 kilometri sud de Buenos Aires.
Iar imaginile acestei lumi întunecate, reci şi vibrante au devenit virale pe internet.
Dialogurile dintre oamenii de ştiinţă şi explicaţiile lor le oferă celor care sunt mai puţin iniţiaţi o perspectivă rară asupra minunilor ascunse ale biologiei marine.
Dintr-o dată, camera video montată pe robotul subacvatic SuBastian dezvăluie un mic animal alb ciudat. „Îl vrem?”, îşi întreabă colegii unul dintre oamenii de ştiinţă din echipa expediţiei.
„Da, da, îl vrem!”, răspund zeci de mesaje pe chatul în direct al transmisiunii, înainte ca un dispozitiv să aspire specimenul pentru a putea fi studiat.
Transmisiunea în direct a expediţiei a fost vizionată de sute de mii de persoane. Aceasta a depăşit 1 milion de vizualizări pe zi începând din 31 iulie, data la care fost difuzată pentru prima dată şi la televizor.
„Există corali de apă rece cu aceleaşi culori ca cei pe care îi găsim în Marea Caraibilor. Cum se poate aşa ceva? Şi la o adâncime de 3.000 de metri”, a declarat entuziasmat Pablo Penchaszadeh, biolog marin şi pictor, care participă la expediţie în calitate de artist.
Patrick Star
Expediţia de 20 de zile intitulată „Oazele subacvatice ale canionului Mar del Plata”, la care participă 25 de oameni de ştiinţă din cadrul Grupului argentinian de studii de adâncime (GEMPA), cu sprijinul Institutului american Schmidt Ocean, se va încheia pe 10 august.
De pe nava oceanică „Falkor” a Institutului Schmidt Ocean, oamenii de ştiinţă argentinieni manipulează de la distanţă robotul, care se poate scufunda până la 4.500 de metri, colectează eşantioane biologice cu braţele sale articulate şi transmite imagini de înaltă definiţie.
„Faptul că oricine se poate conecta de acasă şi poate vedea în direct ceea ce vedem noi este o oportunitate unică”, a declarat directorul expediţiei, Daniel Lauretta, într-un comunicat de presă. „Ştiinţa nu mai este ceva îndepărtat sau inaccesibil şi începe să facă parte din viaţa de zi cu zi”, a adăugat el.
Reţelele de socializare au intrat în frenezie când pe ecran a apărut o stea-de-mare portocalie cu două protuberanţe simetrice. Forma şi culoarea sa i-au făcut pe telespectatori şi internauţi să se gândească imediat la Patrick Star (Patrick Stea), un personaj din desenul animat „SpongeBob SquarePants” („SpongeBob Pantaloni Pătraţi”).
Meme-urile cu mesajul „Patrick este argentinian” s-au înmulţit, biologia marină a devenit una dintre tendinţele de pe reţelele de socializare, iar expediţia a cucerit un public din ce în ce mai numeros de telespectatori captivaţi.
Rază de lumină
Este pentru prima dată când ochii umani au contemplat în timp real – chiar şi de la distanţă – această oază subacvatică în care converg curentul rece, bogat în nutrienţi, din Insulele Falklands şi curentul cald, sărat, din Brazilia. Aceste diferenţe de temperatură favorizează niveluri ridicate de biodiversitate marină, potrivit Institutului Schmidt Ocean.
„Vedem deja lucruri incredibile: animale care nu au fost niciodată semnalate în această zonă, peisaje subacvatice care par desprinse de pe altă planetă şi comportamente care îi uimesc chiar şi pe cei mai experimentaţi oameni de ştiinţă”, a declarat Daniel Lauretta.
Însă ştiinţa are şi o dimensiune politică.
CONICET, Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică, agenţia guvernamentală argentiniană din care fac parte majoritatea cercetătorilor participanţi la această expediţie, şi-a văzut subvenţiile reduse de preşedintele ultra-liberal Javier Milei.
Bugetul său a fost redus cu 21% anul trecut, iar salariile au scăzut cu 35% de când Javier Milei şi-a preluat mandatul în 2023. Această scădere a finanţării a dus la un exod al oamenilor de ştiinţă.
„Ştiinţa trece printr-o perioadă extrem de complicată, atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul şi resursele umane”, a declarat Tomas Atilio Luppi, biolog la Institutul de Cercetări Marine şi Costiere – CONICET din Mar del Plata, care nu participă în mod direct la acest proiect.
„Prin urmare, acest entuziasm al publicului este o rază de lumină”, a adăugat el.
