Racheta chineză Long March-2F a decolat vineri seară din nord-vestul Chinei, transportând trei astronauţi către staţia spaţială Tiangong în vederea consolidării experienţei tehnice a ţării în cadrul proiectului său de aselenizare cu echipaj până în anul 2030, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Racheta, care îi transportă pe cei trei astronauţi chinezi ai misiunii Shenzhou-21, a fost lansată de la Centrul de Lansare a Sateliţilor din Jiuquan, într-o regiune deşertică din nord-vestul Chinei, la ora locală 23:44 (15:44 GMT).
Cei trei astronauţi ai misiunii Shenzhou-21 vor înlocui echipajul Shenzhou-20, care va reveni pe Pământ în următoarele zile.
Misiunea lor va dura şase luni şi va include experimente ştiinţifice.
De asemenea, astronauţii urmează să efectueze ieşiri în spaţiu şi să instaleze scuturi împotriva deşeurilor spaţiale în exteriorul Tiangong.
Inginerul Wu Fei, în vârstă de doar 32 de ani, va deveni astfel cel mai tânăr astronaut chinez care călătoreşte în spaţiu. El a declarat presei, joi, că se simte „incredibil de norocos” să ia parte la această aventură.
Echipajul va fi condus de pilotul Zhang Lu, în vârstă de 48 de ani, care a participat anterior la misiunea Shenzhou-15.
Ei vor fi asistaţi de Zhang Hongzhang, specialist în încărcătură utilă, în vârstă de 39 de ani.
Patru şoareci – doi masculi şi două femele – vor lua parte, de asemenea, la misiune şi vor fi folosiţi în cadrul primelor experimente realizate de China pe rozătoare pe orbită.
Nava spaţială Shenzhou-21 va andoca la staţia spaţială Tiangong după trei până la patru ore de la lansare.
Înainte de lansare, astronauţii, îmbrăcaţi în costumele lor spaţiale albe, au fost salutaţi de colegi şi familii pe străzile centrului de lansare, care este construit în mijlocul deşertului şi seamănă cu un orăşel, cu restaurante, clădiri de apartamente şi şcoli.
China şi-a dezvoltat considerabil programele spaţiale în ultimii 30 de ani, investind miliarde de euro în acest sector pentru a ajunge din urmă Statele Unite, Rusia şi Europa.
Tiangong este un proiect emblematic. Construcţia staţiei a fost finalizată în 2022 şi ar urma ca aceasta să fie operaţională timp de cel puţin 10 ani.
Devenind o putere spaţială, China a plasat în 2019 o navă spaţială (sonda Chang’e-4) pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială. De asemenea, a plasat un mic rover pe Marte în 2021.
Agenţia spaţială chineză pentru zboruri cu echipaj uman, CMSA, a asigurat presa, joi, că îşi „menţine ferm” obiectivul de a trimite oameni pe Lună până în 2030.
O serie de „teste cruciale” vor fi efectuate în acest sens, inclusiv pe un modul selenar şi o navă spaţială cu echipaj, a indicat aceasta.
În timpul şederii lor în spaţiu, astronauţii misiunii Shenzhou-21 vor desfăşura, de asemenea, activităţi de promovare ştiinţifică cu scopul de a creşte interesul publicului pentru explorarea spaţiului.
China a fost exclusă oficial din programul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) începând din 2011, când Statele Unite au interzis agenţiei spaţiale americane, NASA, să colaboreze cu Beijingul. Acest lucru a determinat gigantul asiatic să-şi dezvolte propriul proiect de staţie spaţială.
