Starlink a început ca un proiect menit să conecteze lumea. Acum, cel mai bogat om de pe planetă vrea să-l transforme într-o infrastructură orbitală pentru AI și pentru combaterea încălzirii globale, o perspectivă care sperie comunitatea științifică, anunță Interesting Engineering.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Musk a declarat că Starlink ar putea fi folosit pentru a susține uriașa cerere de energie a centrelor de date care alimentează AI-ul global. „Prin extinderea sateliților Starlink V3, care au legături laser de mare viteză, putem muta procesarea în spațiu”, a scris el pe platforma X.
Boom-ul AI, declanșat de lansarea ChatGPT în 2022, a dus la o explozie a cererii de energie electrică. Un raport Goldman Sachs estimează că până în 2030 consumul energetic generat de inteligența artificială ar putea crește cu 165%. Pentru Musk, soluția ar fi mutarea centrelor de date pe orbită, acolo unde energia solară este abundentă și infrastructura SpaceX este deja prezentă.
Ideea nu este însă nouă. Fostul CEO Google, Eric Schmidt, a susținut recent că intenționează să construiască centre de date în spațiu prin compania Relativity Space. Dar specialiștii sunt sceptici. Astronomul Samantha Lawler de la Universitatea din Regina (Canada) a numit planul „absurd”: „Centrele de date necesită mentenanță constantă, schimbare de componente, reparații. Cum faci toate astea în spațiu? Și ce se întâmplă când sunt lovite de deșeuri orbitale?”
Musk vrea să „răcească planeta” cu o constelație de sateliți AI
Și mai controversată este a doua idee lansată de Musk, o rețea de sateliți capabili să reflecte parțial lumina solară, proces care, teoretic, va reduce temperatura globală. „O constelație de sateliți alimentați solar ar putea preveni încălzirea globală prin ajustări fine ale energiei solare care ajunge pe Pământ”, a scris el pe aceeași platformă X.
Conceptul face parte din domeniul geoingineriei solare, o idee extrem de constroversată în mediul științific. În timp ce unii cercetători susțin că astfel de intervenții ar putea câștiga timp în lupta cu schimbările climatice, alții avertizează că manipularea radiației solare poate avea efecte dezastruoase.
„Știm deja ce trebuie să facem pentru a opri încălzirea globală. Să reducem arderea combustibililor fosili. Blocarea luminii solare este doar un pansament temporar, iar dacă ajungem să avem suficienți sateliți pentru a afecta lumina solară, vom avea o problemă uriașă de coliziuni în orbită”, a declarat Samantha Lawler.
Orbita Pământului, tot mai aglomerată
În prezent, SpaceX este responsabilă pentru aproximativ 70% dintre sateliții activi din jurul planetei, peste 12.000 la număr. Dar această dominație vine cu un preț. Astronomii avertizează că ne apropiem de „sindromul Kessler”, un scenariu în care fiecare coliziune produce resturi care declanșează alte coliziuni, până când orbita devine imposibil de utilizat.
„Situația e mult mai gravă decât în 2022. Avem mii de sateliți noi, iar datele noastre astronomice sunt pline de dâre luminoase provocate de Starlink. În plus, SpaceX înlocuiește constant sateliții, ceea ce duce la o rată uriașă de reintrări atmosferice”, a subliniat Lawler.
Doar între noiembrie 2024 și mai 2025, aproape 500 de sateliți Starlink s-au dezintegrat în atmosferă. Resturile au fost observate peste zone locuite, inclusiv în Canada și Australia.
Reglementările, mereu cu un pas în urmă
Uniunea Astronomică Internațională cere de ani buni reguli clare pentru gestionarea constelațiilor orbitale. Deocamdată, reglementările sunt lente, iar SpaceX continuă să lanseze zeci de sateliți noi în fiecare săptămână.
Între 2019 și 2023, Starlink a fost nevoit să efectueze 50.000 de manevre de evitare a coliziunilor. Dacă ritmul se menține, până în 2028 s-ar putea ajunge la un milion de astfel de manevre la fiecare șase luni.
„E înfricoșător. La fiecare două minute există o șansă de eroare care ar putea declanșa o reacție în lanț. Dacă vom continua așa, putem pierde accesul la orbita joasă a Pământului pentru generații întregi. Altfel, riscăm să pierdem cerul și, poate, chiar controlul asupra propriei atmosfere”, a avertizat Lawler.
