Luminile emise de cei aproximativ o jumătate de milion de sateliţi pe care omenirea preconizează să îi lanseze pe orbita Pământului în următorii ani ar putea ameninţa în viitor imaginile captate de telescoapele spaţiale, au avertizat astronomii de la NASA, relatează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Începând din 2019, numărul sateliţilor de pe orbita terestră joasă a crescut de la 2.000 la 15.000, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature. Însă acest număr este incomparabil mai mic decât cel prevăzut pentru anii următori.
Dacă toate proiectele ce vizează lansări de sateliţi vor fi duse la bun sfârşit, aproximativ 560.000 de sateliţi se vor afla pe orbita Terrei în jurul anului 2040, conform noului studiu.
Acest lucru reprezintă „o foarte serioasă ameninţare” pentru telescoapele spaţiale, a explicat Alejandro Borlaff, autorul principal al studiului şi membru al Centrului de Cercetare Ames din cadrul NASA, situat în California.
Pentru realizarea studiului, astronomii americani au simulat impactul pe care l-ar putea avea cei 560.000 de sateliţi asupra a patru telescoape spaţiale.
Reflexiile luminii emise de aceşti sateliţi ar afecta astfel 96% din imaginile produse de telescopul SPHERE al NASA, de viitorul telescop ARRAKIHS al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) şi al viitorului telescop chinez Xuntian.
Telescopul spaţial Hubble, care furnizează o vedere mai restrânsă asupra Universului şi este, aşadar, mai puţin susceptibil să fotografieze un satelit, s-ar confrunta cu o alterare a unei treimi din totalul imaginilor sale.
Acest lucru ar genera consecinţe pentru toate tipurile de cercetări ştiinţifice.
„Imaginaţi-vă că veţi încerca să găsiţi asteroizi care au potenţialul de a fi periculoşi pentru Terra”, a explicat Alejandro Borlaff.
Un asteroid care traversează cerul „seamănă exact cu un satelit… este cu adevărat dificil să descoperim care dintre ei este cel rău”, a subliniat el.
Anumite telescoape, precum faimosul James Webb, nu sunt afectate de sateliţi, întrucât se află pe o orbită stabilă, la 1,5 milioane de kilometri de Terra, la nivelul celui de-al doilea punct Lagrange.
„La fel de luminoşi precum cea mai strălucitoare stea”
Una dintre soluţii ar fi desfăşurarea unor sateliţi la altitudini mai joase decât cele ale telescoapelor spaţiale, însă acest lucru ar putea afecta stratul de ozon din atmosfera Pământului, potrivit noului studiu.
Soluţia cea mai logică ar fi reducerea numărului de sateliţi care sunt lansaţi.
Însă competiţia între companii şi nevoile crescânde legate de avântul inteligenţei artificiale fac din această opţiune una puţin probabilă.
Aproape trei sferturi dintre sateliţii aflaţi în prezent pe orbită îi aparţin miliardarului Elon Musk prin intermediul constelaţiei sale Starlink, care asigură servicii de internet de pe orbita Terrei, a explicat Alejandro Borlaff.
Peste aproximativ 20 de ani, Starlink nu va mai reprezenta decât 10% din totalul sateliţilor, potrivit studiului.
Conform lui Alejandro Borlaff, companiile ar putea încă de pe acum să ajute în această privinţă, furnizând informaţiile despre localizarea, orientarea şi culoarea sateliţilor lor administratorilor care exploatează telescoapele spaţiale.
O altă problemă provine din dimensiunea din ce în ce mai mare a sateliţilor.
Cu ochiul liber, sateliţii care au o suprafaţă exterioară de 100 de metri pătraţi „sunt la fel de luminoşi precum cea mai strălucitoare dintre stelele pe care le puteţi vedea pe cer”, a subliniat el.
Dar, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a inteligenţei artificiale, există deja proiecte ale unor sateliţi ce măsoară peste 3.000 de metri pătraţi. Aceşti giganţi ar putea fi „la fel de strălucitori ca o planetă”, a concluzionat Alejandro Borlaff.
