Trei cercetători susțin că o sondă spațială ar putea atinge suficientă viteză pentru a intercepta cometa interstelară 3I/ATLAS, aflată în prezent pe traiectoria de ieșire din Sistemul Solar, și a o studia de aproape. Potrivit studiului încă nepublicat, dar disponibil pe arhiva online arXiv, acest lucru ar fi posibil printr-o manevră de aprindere a motoarelor în timpul unui survol extrem de apropiat de Soare, relatează marți Space.com, preluat de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Dacă lansarea misiunii ar avea loc în 2035, spun oamenii de știință, sonda ar putea ajunge la cometa 3I/ATLAS în jurul anului 2085, la o distanță de aproximativ 732 de unități astronomice de Soare, adică de 732 de ori mai departe decât Pământul. Pentru comparație, Voyager 1, cea mai îndepărtată sondă din istorie, se află în prezent la doar 170 UA de Soare, după același interval de timp.
Sonda ar trebui să profite de efectul Oberth
Pentru a atinge viteze atât de mari, sonda ar trebui să profite de efectul Oberth, fenomen descris pentru prima dată în 1929 de Hermann Oberth. Conceptul presupune că un vehicul spațial aflat într-un câmp gravitațional, precum cel al Soarelui, câștigă viteză suplimentară atunci când își aprinde motoarele la cel mai apropiat punct de corpul gravitațional, numit periapsidă. Această manevră maximizează delta-V-ul, viteza suplimentară obținută, esențială pentru a „prinde din urmă” cometa.
„Aproape fiecare lansare folosește efectul Oberth”, explică T. Marshall Eubanks, fost cercetător NASA și coautor al studiului. Spre deosebire de alte misiuni, manevra propusă pentru 3I/ATLAS presupune o aprindere majoră a motoarelor la cea mai mică distanță posibilă de Soare, ceea ce ar transforma sonda în cel mai rapid vehicul spațial creat vreodată.
Un scut termic similar, realizat din carbon și aerogel, ar putea proteja sonda destinată 3I/ATLAS.
Pentru a obține delta-V-ul necesar de cel puțin 8,4 kilometri pe secundă, misiunea ar necesita o manevră solară Oberth la doar 3,2 raze solare de centrul Soarelui, practic în interiorul coroanei solare. Pentru comparație, sonda Parker a NASA, care a trecut prin apropierea extremă a Soarelui în 2023, a atins 0,04 UA, adică 6,1 milioane de kilometri, suportând temperaturi de peste 1.300 de grade Celsius grație scutului său termic.
Potrivit autorului principal al studiului, Adam Hibberd, un scut termic similar, realizat din carbon și aerogel, ar putea proteja sonda destinată 3I/ATLAS. Aceasta ar fi dotată cu propulsoare solide suficient de puternice pentru a asigura tracțiunea necesară la periheliu, eventual atașate de boostere de tip Starship Block 3.
Durata misiunii ar putea fi de 30 până la 50 de ani
Călătoria sondelor către cometa interstelară ar urma o traiectorie complexă: sonda ar zbura mai întâi spre Jupiter pentru a-și reduce viteza prin gravitația planetei, apoi s-ar întoarce spre Soare pentru a efectua manevra Oberth și a accelera spre 3I/ATLAS. Durata misiunii ar putea fi de 30 până la 50 de ani, în funcție de delta-V-ul obținut.
Deși interceptarea ar permite doar un survol și nu o orbitare în jurul cometei, misiunea ar marca o premieră în explorarea obiectelor interstelare. Echipa subliniază că descoperirile viitoare ale Observatorului Rubin vor oferi mai multe comete interstelare, mai ușor de atins, iar tehnologia dezvoltată ar putea fi folosită și pentru viitoare misiuni către obiecte extreme, precum Planeta Nouă sau punctul de lentilă gravitațională solară la 550 UA de Soare.
