Primul rover european trimis pe o altă planetă revine pe drumul cel bun, iar platforma care îl va ajuta să aterizeze pe Marte va fi construită în Marea Britanie, relatează The Guardian.
Roverul Rosalind Franklin, numit după omul de știință care a contribuit la descoperirea structurii ADN-ului, face parte din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA). Scopul acesteia este de a descoperi dacă viața a existat vreodată pe Marte. Exploratorul este echipat cu un burghiu care poate preleva probe de la o adâncime de doi metri, vechi de până la 4 miliarde de ani.
Inițial, proiectul a fost realizat în colaborare cu Roscosmos, iar lansarea era planificată pentru 2022. Însă, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, misiunea a fost suspendată.
ESA nu a abandonat proiectul, ci l-a reevaluat, obținând finanțare suplimentară și încheind noi acorduri pentru a înlocui componentele pe care Rusia trebuia să le furnizeze.
NASA va asigura acum lansatorul exploratorului și alte echipamente esențiale, inclusiv unitățile de încălzire cu radioizotopi (RHUs). Lansarea este programată pentru 2028, iar exploratorul ar urma să ajungă pe Marte în 2030.
Recent s-a anunțat că platforma de aterizare va fi construită de Airbus la fabrica sa din Stevenage, Hertfordshire, în cadrul unui contract de 150 de milioane de lire sterline, finanțat de guvernul britanic prin Agenția Spațială a Regatului Unit.
Airbus a construit și exploratorul Rosalind Franklin, însă, potrivit lui Caroline Rodier, managerul de proiect al platformei de aterizare, coborârea acestuia pe Marte reprezintă o provocare.
„Aterizarea pe Marte nu este deloc ușoară, iar termenul stabilit este foarte ambițios”, a spus Rodier.
Roverul și platforma de aterizare vor fi plasate într-o capsulă asemănătoare unui ou Kinder, care va conține și o parașută, precum și un scut termic.
La intrarea în atmosfera marțiană, prima parașută va fi desfășurată pentru a încetini capsula. Apoi, aceasta și carcasa exterioară vor fi eliberate, iar o a doua parașută, atașată platformei de aterizare, va fi activată.
„Când platforma se apropie de sol, propulsoarele vor fi activate puternic pentru a asigura o aterizare controlată”, a explicat Rodier.
Această platformă este dificil de proiectat, deoarece trebuie să reducă viteza la mai puțin de trei metri pe secundă înainte de contactul cu solul.
„Pentru a ateriza în siguranță, platforma are nevoie de un sistem de propulsie foarte puternic. Spre deosebire de alte misiuni spațiale, unde necesarul de propulsie este mai redus, aici este pentru prima dată când dezvoltăm un astfel de sistem”, a adăugat Rodier.
Echipa lucrează și la picioarele platformei și la două rampe simetrice, care vor fi desfășurate după aterizare pentru ca exploratorul Rosalind Franklin să coboare în siguranță.
De asemenea, exploratorul este supus unor îmbunătățiri, adaptate noului calendar de lansare, inclusiv actualizări ale sistemului de ghidare și navigație.
Paul Bate, directorul executiv al Agenției Spațiale a Regatului Unit, a declarat: „Aceasta este o descoperire științifică majoră și cea mai bună șansă de a afla dacă viața a existat vreodată pe Marte. Suntem mândri că finanțăm această tehnologie de vârf. Inovațiile din explorarea spațială au efecte benefice în multe alte domenii și contribuie la progresul tehnologic și economic.”
