Un plan ambițios lansat de fostul președinte american Donald Trump, intitulat Golden Dome („Domul de Aur”), riscă să transforme radical modul în care marile puteri interacționează în spațiul cosmic și să declanșeze o cursă globală a înarmării orbitale. Proiectul, estimat la 175 de miliarde de dolari, prevede construirea unei rețele uriașe de sateliți înarmați ce ar proteja SUA de atacuri cu rachete nucleare sau convenționale, relatează Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Experții avertizează însă că inițiativa ar putea deschide „o cutie a Pandorei”. În loc să garanteze securitatea, ar putea încuraja China, Rusia și alte state să-și dezvolte propriile sisteme spațiale ofensive, escaladând tensiunile și riscul unui conflict dincolo de atmosferă.
Războiul stelelor, varianta 2.0
Inspirat din faimoasa Inițiativă Strategică de Apărare lansată de Ronald Reagan în anii ’80 – cunoscută sub numele de „Războiul Stelelor” –, planul lui Trump revine la ideea amplasării unor arme în spațiu capabile să intercepteze rachete imediat după lansare. Deși versiunea originală nu a fost niciodată pusă în practică din cauza limitărilor tehnologice și a costurilor colosale, proiectul Golden Dome mizează pe salturile recente din industria spațială americană.
La baza sistemului se află sateliți echipați cu senzori și rachete ce pot intercepta atacuri încă din fazele incipiente ale zborului. Trump susține că sistemul ar proteja SUA în fața amenințărilor tot mai mari venite din partea Rusiei, Chinei, dar și dinspre state ca Iran sau Coreea de Nord.
Avertismente și reacții internaționale
„Nu am analizat cu adevărat consecințele pe termen lung ale militarizării spațiului”, avertizează Victoria Samson, expertă în securitate spațială la Secure World Foundation. Potrivit ei, o astfel de inițiativă ar putea forța alte state să răspundă prin dezvoltarea de tehnologii similare sau chiar mai agresive.
China a reacționat dur, declarându-se „serios îngrijorată” și acuzând SUA că pun în pericol echilibrul spațial. Rusia, pe de altă parte, a transmis că planul ar putea duce la reluarea negocierilor bilaterale privind controlul armelor nucleare.
De la viziune la profit
În spatele planului se află și o componentă economică majoră: contracte uriașe pentru industria de apărare americană. Companii precum Lockheed Martin, RTX, L3Harris sau SpaceX – condusă de Elon Musk, aliat al lui Trump – sunt deja implicate în dezvoltarea componentelor-cheie ale sistemului. Firma Palantir, cunoscută pentru soluțiile sale de analiză și supraveghere, precum și producătorul de drone Anduril ar urma, de asemenea, să joace un rol esențial.
„Știam că ziua aceasta va veni. Suntem pregătiți”, a declarat recent Ken Bedingfield, director financiar al L3Harris, una dintre companiile implicate în dezvoltarea rețelei de senzori ai proiectului.
Obstacolul final: Congresul
Deși planul are susținători influenți în rândul republicanilor și al industriei de apărare, finanțarea sa este departe de a fi asigurată. Legislatorii republicani au propus o investiție inițială de 25 de miliarde de dolari, parte a unui pachet mai amplu de 150 de miliarde destinat apărării. Însă această finanțare este legată de un proiect de reconciliere legislativă care întâmpină obstacole majore în Congres.
