Roci descoperite pe Marte ar putea fi cel mai puternic indiciu de viață trecută de până acum. Roverul Perseverance al NASA, care explorează din 2021 craterul Jezero, a identificat în albia unui râu uscat formațiuni de tip mudstone vechi de 3,5 miliarde de ani, presărate cu structuri neobișnuite poreclite „pete de leopard” și „semințe de mac”, transmite BBC.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Oamenii de știință cred că aceste trăsături sunt rezultatul unor reacții chimice dintre nămol și materie organică, care au dus la formarea de minerale noi. Un astfel de proces, spun cercetătorii, pe Pământ este adesea stimulat de microbi, ceea ce ridică posibilitatea ca rocile marțiene să poarte urme de viață microscopică dispărută.
„Nu am mai avut ceva asemănător până acum și asta e partea importantă”, a declarat profesorul Sanjeev Gupta, planetolog la Imperial College London și coautor al studiului publicat în revista Nature. „Am găsit trăsături în roci care, dacă ar fi fost observate pe Pământ, ar fi putut fi explicate prin procese biologice. Nu spunem că am găsit viață, dar spunem că avem un indiciu care merită urmărit.”
NASA a inclus aceste formațiuni în categoria „potențiale biosemnături”, adică elemente care necesită investigații suplimentare pentru a stabili dacă au origine biologică. Confirmarea ar fi însă posibilă doar prin aducerea probelor pe Pământ. Perseverance a colectat deja mostre din zona Bright Angel Formation, depozitându-le în recipiente speciale, pregătite pentru o viitoare misiune de returnare.
„E ca și cum ai vedea o fosilă rămasă în urmă. Poate a fost o masă, poate masa respectivă a fost excretată și asta vedem acum aici”, a spus dr. Nicola Fox, administrator asociat al NASA pentru direcția de știință, subliniind natura unică a descoperirii.
Analizele instrumentelor de la bordul roverului indică reacții chimice care ar fi avut loc în nămolul depus pe fundul unui lac antic, reacții în care materia organică a jucat un rol. „Aceasta este una dintre posibilele explicații pentru modul în care au apărut aceste structuri în roci. Simțim că este cea mai convingătoare detecție de potențială biosemnătură de până acum”, a afirmat Joel Hurowitz, cercetător la Stony Brook University și autor principal al studiului.
Cercetătorii au analizat și scenarii alternative, în care mineralele s-ar fi format prin procese geologice. Acestea ar necesita însă temperaturi ridicate, iar rocile nu prezintă urme că ar fi fost expuse la astfel de condiții. „Am întâmpinat dificultăți în a susține scenariile non-biologice, dar nu le putem exclude complet”, a explicat dr. Hurowitz.
Miza științifică este uriașă, însă planurile NASA pentru aducerea mostrelor pe Pământ se lovesc de probleme bugetare. Propunerea de misiune comună NASA–ESA riscă să fie anulată din cauza reducerilor de fonduri incluse în proiectul de buget al președintelui Trump pentru 2026. În paralel, China pregătește o misiune de returnare a probelor marțiene, cu o lansare posibilă în 2028.
„Trebuie să vedem aceste mostre pe Pământ”, a subliniat profesorul Gupta. „Pentru încredere deplină, majoritatea oamenilor de știință vor să le analizeze aici – iar aceste roci sunt printre cele cu prioritate maximă pentru aducerea acasă.”
Descoperirea ridică astfel una dintre cele mai promițătoare piste de până acum în căutarea vieții trecute pe Marte, alimentând speranța că răspunsul la una dintre cele mai vechi întrebări – dacă planeta roșie a fost locuită vreodată – ar putea fi găsit în aceste roci cu „pete de leopard”.
