Telescopul Spațial James Webb (JWST) a stabilit un nou record în explorarea cosmosului, după ce a identificat cea mai îndepărtată galaxie observată vreodată. Descoperirea este prezentată într-un studiu publicat pe 23 mai 2025 în arhiva de preprinturi arXiv și acceptat pentru apariție în ediția din ianuarie 2026 a Open Journal of Astrophysics, relatează Space.com, citat de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Galaxia, denumită MoM-z14, este considerată „cea mai îndepărtată sursă confirmată prin spectroscopie de până acum”, extinzând limita observațiilor astronomice până la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang, potrivit cercetătorilor implicați în studiu.
Lumina emisă de această galaxie a pornit la drum la foarte scurt timp după nașterea Universului
Practic, lumina emisă de această galaxie a pornit la drum la foarte scurt timp după nașterea Universului și a ajuns abia acum la senzorii în infraroșu ai telescopului James Webb, după o călătorie cosmică de peste 13 miliarde de ani.
„Cu JWST putem privi mai departe decât a fost vreodată posibil, iar ceea ce vedem nu seamănă deloc cu așteptările noastre. Este, în același timp, provocator și extrem de captivant”, a declarat autorul principal al studiului, Rohan Naidu, cercetător la Institutul Kavli pentru Astrofizică și Cercetare Spațială din cadrul MIT, într-un comunicat al NASA.
James Webb a identificat un număr neașteptat de galaxii foarte timpurii
De la intrarea sa în funcțiune, în 2022, telescopul James Webb a identificat un număr neașteptat de galaxii foarte timpurii, punând sub semnul întrebării teoriile existente despre formarea primelor structuri cosmice. Această abundență de galaxii străvechi a stârnit un interes major în rândul comunității științifice și a deschis dezbateri fundamentale despre evoluția Universului în primele sale sute de milioane de ani.
Pentru a verifica natura acestor obiecte extrem de îndepărtate, echipa de cercetare a analizat datele deja existente ale JWST, selectând posibile galaxii timpurii. După ce MoM-z14 a fost identificată drept o candidată promițătoare, telescopul a fost orientat către aceasta în aprilie 2025 pentru observații suplimentare.
Vârsta galaxiilor este determinată prin măsurarea deplasării spre roșu a luminii emise. Pe măsură ce Universul se extinde, lumina provenită de la obiecte foarte îndepărtate este întinsă spre lungimi de undă mai mari. Cu cât deplasarea spre roșu este mai mare, cu atât obiectul este mai vechi și mai îndepărtat.
MoM-z14 emite o cantitate surprinzătoare de lumină
În cazul MoM-z14, cercetătorii au confirmat o deplasare spre roșu de 14,44, depășind recordul anterior deținut de galaxia JADES-GS-z14-0, cu o valoare de 14,18. Studiul nu a trecut încă prin procesul complet de evaluare inter pares.
Deși este extrem de compactă, MoM-z14 emite o cantitate surprinzătoare de lumină. Diametrul său este estimat la aproximativ 240 de ani-lumină — de circa 400 de ori mai mic decât cel al Căii Lactee — iar masa sa este comparabilă cu cea a Micului Nor al lui Magellan, o galaxie pitică aflată în vecinătatea noastră cosmică.
Observațiile indică faptul că galaxia se afla într-o perioadă intensă de formare stelară și prezintă un conținut ridicat de azot în raport cu carbonul, o caracteristică întâlnită și la roiurile globulare din Calea Lactee. Acestea sunt considerate printre cele mai vechi structuri stelare din Universul apropiat.
James Webb pare pregătit să își depășească din nou propriile performanțe
Cercetătorii anticipează că vor identifica și mai multe galaxii extrem de timpurii odată cu lansarea Telescopului Spațial Roman Nancy Grace, programată cel mai devreme pentru finalul anului 2026. Acesta va putea observa regiuni vaste ale cerului în infraroșu, facilitând descoperirea unor noi obiecte îndepărtate.
Până atunci însă, James Webb pare pregătit să își depășească din nou propriile performanțe. „JWST se află într-o poziție unică pentru a extinde semnificativ frontiera cosmică”, notează autorii studiului. „Deplasări spre roșu care până recent păreau imposibile, apropiate de epoca primelor stele, devin acum accesibile observațiilor”.
