Toate formele de viață de pe Pământ, indiferent de ecosistem, regn sau domeniu, au un lucru în comun: depind de apă. Apa este solventul universal. Viața, în esență, este un ansamblu de reacții chimice, iar acele reacții au nevoie de un mediu pentru a se desfășura. Apa este mediul ideal: e abundentă, rămâne lichidă într-un interval larg de temperaturi, este eficientă energetic și poate dizolva o varietate impresionantă de molecule, susține UniverseToday.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Am putea scrie pagini întregi lăudând virtuțile apei. Dar apa nu este singurul lichid din Univers. Iar pe Titan, luna lui Saturn, nu există nicio picătură de apă lichidă la suprafață. În schimb, acolo găsim mări, lacuri, râuri și ploi… de metan și etan.
Un mediu ostil pentru viața așa cum o cunoaștem, dar fascinant prin potențialul său
Titan este o lume complet diferită de orice altceva din Sistemul Solar. Este cel mai mare satelit al lui Saturn și chiar mai mare decât Luna noastră. Este și singurul corp stâncos, în afară de Pământ, care are o atmosferă densă. De fapt, presiunea atmosferică de la suprafață este cu 50% mai mare decât cea de pe Terra, deși Titan este mult mai mic.
Această atmosferă este compusă aproape integral din azot, dar conține și o cantitate semnificativă de metan. Sub acțiunea radiației ultraviolete provenite de la Soare, metanul și azotul formează o varietate de alte molecule interesante: acetilenă, cianogen, benzen, propan și chiar compuși mai complecși.
Tot acest chimism are loc la temperaturi de aproximativ -180°C. Un mediu ostil pentru viața așa cum o cunoaștem, dar fascinant prin potențialul său.
Dacă există viață pe Titan, aceasta este radical diferită de cea de pe Pământ
În aceste condiții extreme, metanul și etanul rămân în stare lichidă. Și este posibil, subliniem, posibil, ca aceste lichide să funcționeze ca solvenți pentru o formă alternativă de viață.
Titan are tot ce îi trebui, un lichid în care pot apărea reacții chimice complexe (chiar dacă nu e apă), o sursă de energie (radiația UV), o chimie bogată în molecule diverse și condiții fizice care permit transportul și amestecarea acestor substanțe prin vânturi și precipitații.
Dacă există viață pe Titan, aceasta este radical diferită de cea de pe Pământ. Ar fi o viață bazată pe metan, nu pe apă. În loc să consume oxigen sau dioxid de carbon, ar consuma hidrogen sau acetilenă. Datele transmise de sonda Cassini și de modulul Huygens, care a aselenizat pe Titan în 2005, arată că în atmosferă se formează hidrogen și acetilenă, dar aproape lipsesc la suprafață. Unii cercetători se întreabă: oare sunt consumate de ceva?
Titan ascunde încă un secret
În plus, este teoretic posibil ca viața de pe Titan să construiască membrane celulare din compuși exotici precum acrilonitrilul, formând structuri numite „azotosomi”. Acestea ar putea înlocui fosfolipidele care alcătuiesc membranele celulare pe Pământ. Deși alte studii sugerează că astfel de molecule ar forma doar gheață rigidă, nu membrane flexibile, ideea rămâne captivantă.
Dacă viața există acolo, ea probabil este extrem de lentă, aproape „înghețată” din cauza temperaturilor scăzute. Metabolismul ar fi atât de redus încât ar fi greu de detectat sau chiar de recunoscut.
Și totuși, Titan ascunde încă un secret. Sub suprafața sa, formată din gheață de apă, ar putea exista un ocean de apă lichidă amestecată cu amoniac. Ar fi un mediu toxic pentru viața de pe Terra, dar poate nu și pentru o altă formă de viață, complet diferită.
În 2028, NASA plănuiește să trimită acolo misiunea Dragonfly, un rotorcraft care va putea zbura de la un punct la altul pe suprafața Titanului, analizând solul și chimia locală. Deși șansele de a descoperi viață sunt reduse, misiunea va oferi date neprețuite despre cum ar putea arăta viața într-o lume complet străină, și poate chiar indicii despre cum a apărut viața pe Pământ.
Dar asta e deja o altă poveste…
