Donald Trump a promis să facă din ea o prioritate naţională, însă trimiterea oamenilor pe planeta Marte s-ar putea dovedi unul dintre cele mai complexe şi costisitoare demersuri din istoria omenirii, chiar dacă această ambiţie este bogată în promisiuni, informează AFP, transmite Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Ambiţiosul proiect este susţinut de Elon Musk. Patronul companiei SpaceX a făcut o obsesie din „Planeta Roşie”, însă disputa lui spectaculoasă cu preşedintele american ar putea constitui un obstacol suplimentar.
De ce să mergem pe Marte?
Totul pleacă de la curiozitatea noastră înnăscută. După cum scrie NASA pe site-ul său, „explorarea cosmosului rămâne o mare vocaţie pentru omenire”.
Călătoria pe Marte ar servi mai multor obiective ştiinţifice, inclusiv pentru a le permite oamenilor de ştiinţă să afle dacă „Planeta Roşie” a găzduit în trecut viaţa sau pentru a studia mai bine fizica spaţiului, în special istoria Soarelui.
„Nu este vorba despre a face turism, ci despre a dobândi cunoştinţe fundamentale”, a insistat astrofizicianul John Mather, laureat al premiului Nobel pentru fizică.
Geopolitica joacă, de asemenea, un rol central. Donald Trump şi-a luat angajamentul de „a înfige drapelul american” pe această planetă, lăudând „promisiunea fără limite” a visului american, în plină perioadă de rivalitate între Statele Unite şi China, care se traduce inevitabil şi în domeniul spaţial.
O călătorie complexă
În pofida mai multor eşecuri recente, Elon Musk mizează pe Starship, cea mai mare rachetă construită vreodată, care ar trebui să asigure totodată viitorul companiei sale SpaceX.
Miliardarul vizează o lansare fără echipaj a rachetei Starship la sfârşitul anului 2026, în timpul următoarei ferestre de aliniere dintre Terra şi Marte. Acest calendar este însă considerat de mulţi specialişti ca fiind prea optimist.
„Multe informaţii tehnice pertinente sunt încă necunoscute”, a declarat Kurt Polzin, inginer şi şef de proiect la departamentul de propulsie nucleară în spaţiu din cadrul NASA.
El se declară un susţinător al propulsiei nucleare termice (NTP), care utilizează fisiunea pentru a încălzi hidrogenul şi a genera o propulsie. NTP furnizează „multă energie într-un volum foarte mic”, ceea ce elimină nevoia de realimentare pe orbită sau de producere a carburantului pe Marte.
În plus, astronauţii vor petrece între şapte şi nouă luni într-un vehicul spaţial destul de strâmt, expuşi la o radiaţie spaţială intensă dincolo de limita magnetosferei terestre. Ideile pentru îmbunătăţirea blindajului variază de la metode pasive, ce utilizează materiale dense, la concepte active, cum ar fi câmpurile de plasmă ce deviază radiaţiile. Totodată, mai multe medicamente sunt în curs de dezvoltare pentru a reduce daunele celulare.
Lupta împotriva pierderii de masă musculară şi osoasă, precum şi prezervarea sănătăţii mintale reprezintă alte subiecte care îi preocupă pe oamenii de ştiinţă.
Întârzierile în comunicare complică şi mai mult lucrurile: pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), datele în timp real permit evitarea, în medie, a 1,7 incidente potenţial mortale pe an, afirmă Erik Antonsen, preşedintele comitetului de riscuri asociate sistemelor umane din cadrul NASA. Acest lucru nu va fi posibil în timpul călătoriei spre Marte.
Viaţa pe Marte
Odată ce oamenii vor ajunge pe „Planeta Roşie”, incertitudinile vor creşte. Sondele trimise acolo au găsit câteva indicii, dar niciun semn definitiv de viaţă. Dacă a existat vreodată acolo, ea a dispărut probabil cu mult timp în urmă.
Totuşi, organismele „extremofile” de pe Terra oferă indicii interesante: ciupercile pot exploata, de exemplu, radiaţiile de la Cernobîl pentru a produce energie, iar anumiţi microbi au supravieţuit 500.000 de ani în soluri îngheţate.
„Dacă pot supravieţui aici în medii extreme, avem toate motivele să credem că vor putea să supravieţuiască şi pe Marte”, a declarat Jennifer Eigenbrode, astrobiolog la NASA, în timpul recentului summit „Humans to the Moon and Mars”, desfăşurat la Washington.
Astfel de descoperiri ar putea modifica înţelegerea noastră asupra vieţii din Univers şi ar putea avea consecinţe concrete. Planeta Marte ar putea găzdui microbi care sunt fie benefici pentru oameni, fie periculoşi.
Confortul echipajelor de astronauţi, un factor esenţial pentru a preveni conflictele, se află, de asemenea, în centrul preocupărilor.
„Marte are o zi de 24 de ore şi 39 de minute şi chiar dacă această diferenţă (în raport cu durata zilei terestre – n.red.) nu este enormă, ea poate să creeze tensiuni, să crească stresul şi să scadă calitatea somnului”, a explicat Phnam Bagley, un arhitect spaţial care creează proiecte destinate bunăstării echipajelor.
Prima călătorie spre Marte ar trebui să dureze aproximativ 500 de zile. Însă colonizarea pe termen lung a „Planetei Roşii” ridică multe alte întrebări: cum rămâne cu dezvoltarea unui embrion uman într-un mediu cu gravitaţie scăzută sau cu o naştere?
Aceasta este o problemă „care trebuie luată în serios”, a insistat Erik Antonsen. „Chiar dacă nu plănuieşti să se întâmple asta, oamenii vor avea mereu relaţii sexuale şi cineva ar putea rămâne însărcinată. Acest lucru ar deveni, atunci, o problemă medicală”, a adăugat el.
