Un studiu recent evidențiază faptul că fiecare individ prezintă un „tipar de respirație” distinct, comparabil cu amprenta digitală. Această semnătură fiziologică oferă informații relevante atât despre identitatea personală, cât și despre starea de sănătate fizică și psihică. Descoperirea are potențialul de a schimba modul în care sunt abordate diagnosticul și tratamentul în medicina modernă, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un studiu publicat în revista Current Biology (editura Cell Press) a demonstrat că oamenii de știință pot identifica indivizii doar pe baza tiparelor lor de respirație, cu o acuratețe de 96,8%. Aceste „amprente” respiratorii nazale oferă, de asemenea, informații despre starea de sănătate fizică și psihică.
Cercetarea a pornit de la interesul oamenilor de știință pentru simțul olfactiv – mirosul. La mamifere, creierul procesează informațiile olfactive în timpul inspirației. Pornind de la legătura strânsă dintre activitatea cerebrală și respirație, cercetătorii au emis ipoteza că unicitatea fiecărui creier ar trebui să se reflecte în mod direct și în tiparul de respirație al unui individ.
Pentru a testa această ipoteză, echipa a dezvoltat un dispozitiv portabil ușor, care urmărește în mod continuu fluxul de aer nazal timp de 24 de ore, folosind tuburi moi plasate sub nări. Majoritatea testelor respiratorii durează între 1 și 20 de minute, concentrându-se pe evaluarea funcției pulmonare sau pe diagnosticarea bolilor. Însă aceste scurte momente nu sunt suficiente pentru a surprinde tipare subtile.
„Ai crede că respirația a fost deja măsurată și analizată în toate felurile posibile. Totuși, această descoperire deschide o perspectivă complet nouă asupra modului de a accesa și interpreta activitatea cerebrală, pe care o considerăm o formă indirectă, dar fidelă, de reflectare a proceselor neurofiziologice”, spune autorul Noam Sobel, de la Institutul de Științe Weizmann, din Israel, citat într-un comunicat.
Potențialul amprentei respiratorii
Cercetătorii au echipat un eșantion de 100 de adulți tineri, sănătoși, cu dispozitivul de monitorizare și le-au permis să își continue activitățile cotidiene în condiții naturale. Pe baza datelor colectate, cercetătorii au reușit să identifice participanții exclusiv prin intermediul tiparelor de respirație, obținând, totodată, un nivel ridicat de acuratețe. Această performanță s-a menținut stabilă în cadrul testelor repetate, efectuate pe o perioadă de doi ani, și a fost comparabilă cu precizia oferită de tehnologiile avansate de recunoaștere vocală.
„Inițial, am considerat că identificarea unui individ pe baza respirației sale va fi dificilă, având în vedere că participanții au desfășurat activități diferite, precum alergatul, studiul sau repausul. Dar se pare că tiparele de respirație au fost remarcabil de distincte”, spune Timna Soroka de la Institutul Weizmann, una dintre autoarele studiului.
Mai mult, studiul a descoperit că aceste amprente respiratorii sunt corelate cu indicele de masă corporală (IMC), ciclul somn-veghe, nivelurile de depresie și anxietate, dar și cu trăsături de comportament. De exemplu, participanții care au obținut scoruri mai mari la chestionarele de anxietate aveau o inspirație mai scurtă și o variabilitate mai mare a pauzelor dintre respirații în timpul somnului. Autorii subliniază că niciunul dintre participanții la studiu nu îndeplinea criteriile clinice pentru afecțiuni mintale sau comportamentale.
Rezultatele sugerează că monitorizarea pe termen lung a fluxului de aer nazal ar putea oferi informații valoroase privind starea de sănătate fizică și emoțională a unui individ.
„Există o percepție intuitivă potrivit căreia stările de depresie sau anxietate influențează modul în care respirăm”, a afirmat Sobel. „Totuși, este posibil ca relația să fie inversă, și anume tiparul respirator să contribuie la apariția sau intensificarea acestor stări afective. Dacă această ipoteză se confirmă, atunci modificarea conștientă a respirației ar putea reprezenta o cale de intervenție terapeutică asupra acestor tulburări”, a completat el.
În faza actuală, dispozitivul se confruntă, totuși, cu provocări în ceea ce privește utilizarea în practică. Prezența unui tub plasat sub nas, adesea asociată cu afecțiuni medicale, poate influența negativ utilizarea sa. În plus, dispozitivul nu monitorizează respirația pe gură și se poate deplasa în timpul somnului, afectând astfel acuratețea măsurătorilor. Echipa intenționează să creeze o versiune mai discretă și mai confortabilă pentru uz cotidian.
De asemenea, cercetătorii explorează deja posibilitatea ca persoanele să poată reproduce voluntar tipare respiratorii asociate cu o stare generală de bine și cu un echilibru fiziologic, în scopul de a influența pozitiv starea mentală și emoțională a acestora.
